Cheltuielile totale pentru funcționarea Parlamentului României în prima jumătate a acestui an au atins suma de aproape 142 milioane de lei. Aceasta acoperă veniturile nete ale parlamentarilor, diurnele, cazarea, transportul și alte costuri operaționale.
În primele șase luni ale anului, cheltuielile lunare ale Parlamentului României au variat, crescând treptat de la 19.7 milioane de lei în ianuarie la 25.5 milioane de lei în iunie. Aceste sume includ veniturile nete ale parlamentarilor, diurna pentru deplasări, cazarea, transportul și cheltuielile pentru telefonia mobilă.
Câți bani a cheltuit Parlamentul României
Defalcat, cheltuieli au fost lunar următoarele:
- ianuarie: 14.482.156 lei – Camera Deputaților, 5.219.451 lei – Senatul;
- februarie: 15.920.181 lei – Camera Deputaților, 5.594.382 lei – Senatul;
- martie: 18.390.811 lei – Camera Deputaților, 6.473.705 lei – Senatul;
- aprilie: 18.015.149 lei – Camera Deputaților, 6.484.824 lei – Senatul;
- mai: 18.671.191 lei – Camera Deputaților, 7.221.829 lei – Senatul;
- iunie: 18.279.132 lei – Camera Deputaților, 7.195.503 lei – Senatul.
Veniturile nete ale parlamentarilor au totalizat peste 30.7 milioane de lei în prima jumătate a anului, o parte semnificativă din cheltuielile totale ale Parlamentului.
Pe lângă salarii, alte costuri operaționale includ diurna pentru deplasări. Aceasta a totalizat aproximativ 6.9 milioane de lei. Cheltuielile pentru cazare de peste 10.4 milioane de lei și cheltuielile de transport de aproximativ 6.4 milioane de lei. Cheltuielile cu telefonia mobilă de peste 100.000 de lei.
Cheltuielile pentru desfășurarea activității birourilor parlamentare din circumscripțiile electorale au fost de aproximativ 84 milioane de lei, reprezentând o parte majoră din bugetul total.
În ceea ce privește deplasări internaționale, parlamentarii români au avut 197 de deplasări în primele șase luni ale anului, cu costuri totale de peste 3.3 milioane de lei. În această sumă sunt incluse cheltuielile cu transportul, cazarea și diurna.
Cheltuielile bugetare, printre îngrijorările BNR
Amintim că, Banca Națională a României atrăgea atenția la începutul săptămânii în privința unor incertitudini și riscuri notabile privind inflația. Potrivit BNR, acestea sunt asociate și conduitei viitoare a politicii fiscale și de venituri, date fiind, demersurile recente vizând limitarea cheltuielilor bugetare în 2023.
De asemenea, Banca Națională evidenția și posibila mărire în următorii ani a pachetului de măsuri fiscal-bugetare corective, dar și implicațiile noii legislații privind pensiile și salariile din sectorul public.
Nu în ultimul rând erau menționate și eventuale noi majorări salariale acordate personalului bugetar.
În plus, un alt aspect semnalat este legat de absorbția fondurilor europene. În principal este vorba despre cele aferente programului Next Generation EU, care sunt condiționate de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte.
„Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracţionist al șocurilor pe partea ofertei, amplificat și de înăsprirea condițiilor economice și financiare pe plan internațional”, notează BNR.