Potrivit detelor, cheltuielile au crescut după ce economiile naţionale au depăşit criza financiară din 2008 şi ca urmare a percepţiei unor ameninţări sporite, a arătat directorul general al IISS, John Chipman, la evenimentul la care urmează să participe în weekend circa 35 de şefi de stat şi prim-miniştri.

Conform studiului preluat de AFP, totalul a fost cu 4% mai ridicat decât în 2018, notează agerpres.

Ordinea internaţională este afectată de expirarea Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare (IFN, referitor la armele cu raza de acţiune între 500 şi 5500 de kilometri) şi de expirarea tratatului New START în 2021. Alţi factori perturbatori sunt creşterea puterii militare a Chinei şi crizele regionale, cum ar fi cele din Ucraina şi Libia.

Cine are cele mai mari bugete pentru apărare

În acest context, cele mai mari bugete pentru apărare – al Statelor Unite (685 de miliarde de dolari) şi al Chinei (181 de miliarde) – au crescut în continuare anul trecut, cu 6,6% fiecare. Numai creşterea de 53,4 miliarde de dolari a cheltuielilor militare americane reprezintă o şeptime din totalul mondial. Pe locurile următoare după cele două mari puteri se situează, din punct de vedere al sumelor alocate apărării, Arabia Saudită, Rusia, India, Regatul Unit. Dintre ţările cu economii dezvoltate, Franţa este pe locul 8, Japonia pe 9 şi Germania pe 10.

În Europa, creşterea a fost de 4,2% faţă de 2018, în contextul îngrijorării provocate de Rusia. Pentru americani şi aliaţii lor din zona Asia-Pacific, una din principalele preocupări este dotarea Chinei cu rachete balistice intercontinentale DF-41, care pot lovi oriunde în SUA, cu avioane de vânătoare J-20A, cu rachete, drone şi alte categorii de armament.

Ca şi Rusia, China a început dezvoltarea unor arme hipersonice, care pot depăşi sistemele inamice de apărare antirachetă, mai consemnează IISS. La defilarea care a marcat pe 1 octombrie anul trecut a 70-a aniversare a Partidului Comunist Chinez, a fost prezentat lansatorul DF-17, care urmează să lanseze planoare hipersonice.

Armata rusă a anunţat în decembrie 2019 că au devenit operaţionale primele rachete hipersonice Avangard, despre care preşedintele Vladimir Putin a susţinut că sunt ‘invincibile’ şi ‘nedetectabile’. Moscova afirmă că noile arme pot atinge Mach 27 – peste 33.000 de km/h, o viteză de 27 de ori mai mare decât a sunetului – şi în acelaşi timp îşi pot modifica direcţia şi altitudinea, îngreunând detectarea.

Europa, tot mai nesigură

Europa este tot mai nesigură privind intenţia Statelor Unite de a-şi reduce angajamentul pe măsură ce se concentrează asupra regiunii Asia-Pacific. Deocamdată, americanii şi-au sporit prezenţa militară în estul Europei, în apropierea graniţelor Rusiei, precum şi în zona Golfului Persic, pentru a contracara ameninţarea din partea Iranului. Preşedintele SUA, Donald Trump, face presiuni asupra membrilor NATO – în special asupra Germaniei – pentru creşterea cheltuielilor militare până la 2% din PIB.

De asemenea, după ce Trump a provocat în 2018 îndoieli privind solidaritatea în cadrul NATO, omologul său francez, Emmanuel Macron, a avut la rândul său o atitudine sceptică anul trecut, când a afirmat că Alianţa Nord-Atlantică este ‘în moarte cerebrală’, reaminteşte raportul IISS. ‘Două din cele trei puteri nucleare ale Alianţei (a treia fiind Regatul Unit) au creat astfel incertitudini privind problema cheie a securităţii colective’, a subliniat Chapman.