Cheltuielile publice între criza pandemiei și recesiunea ce se întrevede
Grecia a înregistrat al doilea cel mai mare deficit din Europa, și anume 7,4% din PIB. Locul întâi este deținut de Malta cu 8%, în timp ce Letonia, Italia și România se situează și ele la niveluri de peste 7%.
Nu este deloc o surpriză faptul că anul 2021 a găsit statele europene cu bugete deficitare întrucât pandemia a forțat guvernele din întreaga Europă să ducă o politică bugetară expansionistă, provocând, în același timp, și o reducere semnificativă a PIB-ului lor. Marea întrebare este cum se va profila imaginea bugetară a statelor în 2022, un an care, în loc de preconizata revenire din criza pandemică, înregistrează încontinuu tulburări economice internaționale din cauza războiului din Ucraina.
Zona euro este deja pusă la încercare de „fragmentarea” situației bugetare a țărilor sale membre. Țările supraîndatorate, cum ar fi Grecia și Italia, se confruntă cu costuri ridicate de împrumut, care le împovărează și mai mult îndeplinirea obligațiilor legate de datoriile lor publice. În același timp, există riscul ca piețele, îngrijorate de stabilitatea acestor țări, să se îndrepte către obligațiuni de stat mai sigure, cum ar fi de exemplu cele ale Germaniei, ceea ce va face că fragmentarea zonei euro să se înrăutățească, iar decalajul dintre nordul și sudul european să crească.
Activitatea Băncii Centrale Europene din ce în ce mai dificilă
Acest fenomen face și mai dificilă activitatea Băncii Centrale Europene în încercarea de a controla presiunile inflaționiste ca urmare a creșterii prețurilor la energie. În acest context, BCE a anunțat săptămâna trecută implementarea unui nou mecanism (Transmission Protection Instrument – TPI), cu scopul clar de a proteja economiile supraîndatorate care se luptă să atragă capital de pe piețele internaționale. Concret, TPI va permite ca BCE să cumpere obligațiuni din țări pentru care costul ridicat de împrumut nu reflectă fundamentele economiilor lor.
Însă participarea la programul TPI vine cu anumite condiții. Țările care vor beneficia de program vor trebui să respecte cadrul bugetar european care stabilește limite ale mărimii deficitelor bugetare pe care le pot avea și în același timp, vor trebui să asigure sustenabilitatea datelor lor bugetare și să-și corecteze dezechilibrele macroeconomice. Europa se află, așadar, într-o situație dificilă în care statele sunt chemate să-și limiteze cheltuielile publice în condițiile în care ies dintr-o criză pandemică și intră într-o perioadă în care recesiunea care se întrevede necesită o mai mare flexibilitate în politica lor bugetară, scrie Oikonomikos Tachydromos.
