Consiliul Judeţean (CJ) Vaslui a eliberat prima autorizaţie de construire pentru societatea Chevron în vederea executării de lucrări de amenajare şi foraj pentru sonda de explorare din perimetrul Siliştea, comuna Pungeşti, transmite 
mediafax.ro
"Societatea solicitantă a îndeplinit toate condiţiile impuse prin certificatul de urbanism, inclusiv avizul de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), astfel încât nu putea să nu primească autorizaţia de construire. Nu exista niciun temei legal să nu eliberăm acest document prin care se poate amplasa sonda de explorare", a declarat, joi, directorul Direcţiei de Urbanism din cadrul CJ Vaslui, Marian Beşliu, citat de mediafax.ro.
Conform documentelor depuse la dosar, valoarea lucrărilor pentru amenajarea platformei şi amplasarea sondei de explorare se ridică la trei milioane de lei. Lucrările vor fi terminate în termen de 120 de zile, din care două luni sunt alocate amenajării platformei de forare şi două luni pentru foraj şi prelevare de probe.
"Scopul proiectului propus este de forare a unei sonde de investigare şi de prelevare a probelor litologice pentru determinarea caracteristicelor geologice şi fizice ale straturilor traversate prin foraj în vederea evidenţierii structurilor geologice potenţiale purtătoare de hidrocarburi, a posibilităţilor de producţie a eventualelor resurse descoperite. Informaţiile obţinute în urma forajelor de explorare vor fi analizate pentru evaluarea potenţialului economic rezultat, urmând a fi prezentate ANRE", se arată în documentul depus de Chevron la Consiliul Judeţean Vaslui.
Prima sondă de explorare va fi amplasată în extravilanul comunei Pungeşti, la 650 de metri de localitatea Siliştea şi 950 metri de satul Pungeşti. Suprafaţa totală pe care se va întinde platforma de extracţie este de 20.298 metri, iar forajul se va face la o adâncime de 3.000 de metri.
Consumul total de apă folosită în procesul de foraj este de aproximativ 35.000 litri pe zi, necesarul de apă fiind asigurat din surse externe, şi nu din pânza freatică, în baza unui contract semnat cu o firmă autorizată. Apa va fi transportată cu cisternele şi depozitate în rezervoare ce vor fi amplasate în incinta platformei betonate.
"Pe suprafaţa aferentă instalaţiei de foraj va fi montată o geomembrană care va asigura impermeabilitatea solului", susţin în documente reprezentanţii firmei Chevron.
Forajul de la Siliştea se execută în baza contractului de concesionare încheiat între ANRM şi Regal Petroleum PLC, aprobat prin hotărârea de guvern HG 2.283/2004. Ulterior, prin Ordinul ANRM nr. 25/3 noiembrie 2011, s-a aprobat transferul integral din drepturile dobândite şi obligaţiile asumate prin acordul de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare petrolieră în perimetrul V-2 Bârlad către SC Chevron România Exploration and Production SRL.
Chevron România mai deţine trei certificate de urbanism în judeţul Vaslui pentru explorarea solului în vederea identificării eventualelor rezerve de gaze de şist, două obţinute la sfârşitul anului trecut şi începutul acestui an împreună cu cel de la Siliştea şi unul în urmă cu două luni. Pentru perimetrele de la Păltiniş (Băceşti) şi Popeni (Găgeşti), compania petrolieră deţine acordul de mediu, iar pentru perimetrul Puieşti se află în procedura de evaluare a impactului asupra mediului în ceea ce priveşte amplasarea sondelor de explorare.
Ce ştiu românii despre gazele de şist
Peste 60% din cei intervievaţi în cadrul unui sondaj comandat de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) sunt slab informaţi cu privire la ceea ce înseamnă gazele neconvenţionale şi gazele de şist, scria capital.ro la finele lunii august, citând un comunicat al ANRM.
Necesitatea unei informări corecte şi echilibrate cu privire la resursele neconvenţionale este una din principalele concluzii ale sondajului efectuat la comanda ANRM în cadrul “Campaniei de informare şi dezbatere publică privind gazele de şist”. Sondajul a fost realizat în zonele ce includ perimetre cu potenţial de resurse neconvenţionale: judeţul Constanţa (oraşul Constanţa şi comunele Costineşti şi Limanu) şi judeţul Vaslui (oraşul Bârlad şi comunele Iana, Pungeşti, Ştefan cel Mare şi Băceşti). Sondajul s-a derulat în luna iulie, pe eşantioane reprezentative. Cercetarea sociologică a vizat identificarea gradului şi nevoii de informare a locuitorilor din cele două regiuni.
“Peste 60% dintre cei intervievaţi susţin că sunt slab informaţi cu privire la ceea ce înseamnă resurse neconvenţionale – gaze de şist, la activităţile de explorare şi exploatare, avantaje şi dezavantaje. În ambele zone, s-a înregistrat un procent ridicat (peste 40%) al celor care cred că lucrările iniţiale sunt direct lucrări de exploatare. De asemenea, peste 50% din cei intervievaţi declară că “nu ştiu” care este durata etapei de explorare (între 3 şi 5 ani) în urma căreia se stabileşte dacă există zăcăminte de gaz în zonele respective”, se arată în comunicat.Din datele preluate de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) de la EIA (n.r. – agenţia administraţiei americane pentru informaţie în domeniul energiei), reiese că țara noastră ar avea rezerve recuperabile de gaze de şist de 1.444 miliarde de metri cubi, clasându-se pe locul al treilea în Europa, după Polonia şi Franţa.Cu un așa potențial, era doar o chestiune de timp pentru compania americană Chevron să obțină acordul de mediu pentru amplasarea sondelor de foraj de explorare a gazelor de șist în trei perimetre din județul Vaslui. Decizia a fost luată relativ recent, de către Comitetul de Analiză Tehnică din cadrul Agenției de Protecție a Mediului (APM) Vaslui, la scurt timp după ce premierul Victor Ponta a declarat că „nu are dubii privind gazele de șist, mai ales că aduc investiții de 300 milioane de euro în România doar în acest an“.Nu e de mirare că acest aspect este menționat în programul național de investiții. „Vom susține în continuare investițiile Chevron pentru explorarea de noi resurse neconvenționale, urmând ca la momentul 2017-2018, când se va confirma sau nu existența acestor resurse, să luăm decizia privind partea de exploatare, cu respectarea celor mai înalte standarde de mediu, la nivel european, pentru că UE a avansat foarte mult în această direcție“, a spus premierul, la prezentarea planului.Altfel, în zece ani, România speră să scape de importul de gaze; în prezent, 70% din consumul total este asigurat din producția internă, restul din import. Practic, producţia internă de gaze naturale este asigurată de Romgaz şi Petrom, care acoperă câte o treime din consum.Citiţi şi: Încă un pas pentru gazele de şist în Europa: Polonia a început explotarea
Cum se pregătește America pentru boom-ul gazelor de șist
