„Înțelegem îngrijorările legate de producția de gaze naturale din șisturi în România și credem că după ce Chevron va prezenta datele exacte rezultate în urma cercetărilor, românii vor înțelege că gazele naturale provenite din șisturi reprezintă o sursă curată de energie și că pot fi produse cu responsabilitate și în siguranță”, a declarat Tom Holst Country Manager Chevron pentru România.
„România produce gaze naturale și petrol de mulți ani. Aceleași tehnici, perfecționate de peste 100 de ani în exploatarea clasică, vor fi folosite pentru a se determina dacă țara poate reduce substanțial importurile de gaze naturale. Compania Chevron este hotarâtă să creeze locuri de muncă pentru români, să genereze venituri pentru stat, să protejeze mediul înconjurător și să ajute comunitățile locale unde operează.”
„Ca să fiu foarte clar, până acum nu a avut loc niciun fel de forare de explorare și va trebui să mai treacă câțiva ani până vom ști cu adevărat care este valoarea acestei oportunitați” spune Holst. „Multe dintre guvernele din întreaga lume, inclusiv cel din România, și-au exprimat interesul pentru explorarea de gaze naturale, cu condiția ca acest proces să poată fi realizat în siguranță și cu responsabilitate. Compania Chevron este pregatită să ajute România să descopere noi resurse de energie, cu potențial semnificativ, la nivel național.”
Potrivit unui raport al Administraţiei americane pentru Informaţii privind Energia, resursele de gaze de şist ale României, Bulgariei şi Ungariei se ridică la 538 miliarde metri cubi.
Compania americană Chevron, care a obţinut recent o concesiune pentru 600.000 de hectare în regiunea Bârlad, vrea să demareze lucrurările de explorare în al doilea semestru al acestui an, dacă va obţine autorizaţiile necesare.
Chevron urmează să aleagă acum un perimetru pentru primele foraje de explorare. Compania americană analizează în prezent trei astfel de perimetre.
Cu toate acestea, apărătorii mediului înconjurător susţin că extragerea gazelor de şist prin metoda fracturării hidraulice, interzisă în ţări precum Franţa şi Bulgaria, riscă să afecteze pânza de apă freatică.