Analiştii băncii au atras atenţia că, indiferent dacă Scoţia va folosi lira, euro sau orice altă monedă după obţinerea independenţei, se va confrunta cu costuri suplimentare.
"Dacă o Scoţie independentă va dori să utilizeze în continuare lira sperlină, restul Marii Britanii va impune, cel mai probabil, restricţii semnificative privind poziţia fiscală a Scoţiei", au spus analiştii citaţi de Daily Telegraph.
Ţinând cont de existenţa unor legături comerciale extinse între Scoţia şi restul Marii Britanii, JP Morgan are îndoieli asupra posibilităţii adoptării euro de naţiunea care vrea să-şi dobândească independenţa.
Referindu-se la criza din zona euro, unde naţiunilor puternice din punct de vedere economic, cum ar fi Germania şi Franţa, le este solicitat sprijinul, JP Morgan a explicat: "Experienţele recente din Europa demonstrează că autonomia fiscală alături de fluxurile de capital şi o monedă unică poate genera presiune pentru transferurile de la centru spre periferia regiunii. O alternativă ar fi ca Scoţia să aibă propria monedă şi o politică monetară independentă, dar asta presupune mai multe costuri".
JP Morgan a subliniat, de asemenea, dezbaterile intense asupra împărţirii veniturilor provenite din exploatarea rezervelor de gaz şi petrol din Marea Nordului, în cazul în care Scoţia va deveni independentă.
Potrivit Convenţiei de la Geneva, Scoţia va prelua controlul asupra a 90% din rezervele din Marea Nordului, aflate în prezent sub jurisdicţia Regatului Unit. În cazul în care împărţirea va fi astfel făcută, iar veniturile se menţin la valorile înregistrate între 2005 şi 2010, Scoţia va avea o balanţă fiscală apropiată de cea a Marii Britanii ca întreg. În 2009-2010 a fost de -11,1% din PIB pentru întregul Regat şi de -10,6% din PIB pentru Scoţia.
JP Morgan a avertizat şi asupra declinul extracţiei de petrol din Marea Nordului, în contextul în care se ajunge tot mai greu la rezervele din largul coastei scoţiene, aşadar, şi costul va fi mai mare.
