Reprezentantii institutiei incearca sa contrazica afirmatiile celor care puneau sub semnul intrebarii capacitatea noastra de a absorbi fondurile europene.



30 de miliarde de euro. Atat este bugetul pe care il aloca Romaniei Uniunea Europeana, pe o perioada de sapte ani. Indiferent de capacitatea noastra de absorbtie a finantarii europene, dupa aderare, Romania va trebui sa contribuie la bugetul comunitar cu opt miliarde de euro in primii sapte ani. Conform unui raport recent al Societatii Academice din Romania, este pentru prima data cand beneficiem de o asistenta externa atat de consistenta: fonduri de pana la 2% din PIB, anul acesta, si pana la 5-6% din PIB, in perioada 2009-2010. Transferurile care vor fi primite in Romania, in perioada 2007-2013, echivaleaza, anual, cu sume cuprinse intre 190 si 200 de euro/cap de locuitor, printre cele mai ridicate din Europa de Est si mult peste dimensiunea planului Marshall din Europa Occidentala dupa razboi, care ar insemna 80 de dolari/cap de locuitor in preturile de azi. Pana acum, am putut accesa, in medie, 72% din fondurile SAPARD, directionate catre agricultura si dezvoltare rurala, si 95% din fondurile PHARE, utilizate pentru intarirea capacitatii administrative si institutionale, dar si pentru sprijinirea investitiilor. Mai mult, in luna mai, s-a inregistrat si un record in derularea Programului SAPARD. Agentia de Plati pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala a primit cereri de finantare in valoare totala eligibila de 334 de milioane de euro, din care 196 de milioane este contributia UE. Proiectele private au atras aproximativ 80 de milioane de euro, restul vizand, in special, reabilitarea infrastructurii rurale afectate de calamitati. Cat priveste o harta a capacitatii de absorbtie a fondurilor SAPARD, judetul Prahova este fruntas, cu o valoare totala a proiectelor de peste 62 de milioane de lei, urmat de Timis (50 de milioane) si Constanta (47 de milioane). Mehedinti a avut cea mai mica putere de a aspira banii comunitari (3 milioane de lei).


“La capitolul fondurile ISPA, destinate reabilitarii infrastructurii de mediu, precum si pentru imbunatatirea si modernizarea infrastructurii de transport, in prezent, avem aprobate proiecte care acopera integral bugetul. Asta inseamna ca Romania a pregatit proiecte bune, care au absorbit intregul buget pentru perioada de preaderare”, ne-a declarat Jeni Ionita, Team Leader Program ISPA, Delegatia Comisiei Europene. Problema se pune ce vom face dupa aderare, cand sumele pe care le vom primi vor creste de patru ori fata de cele de pana acum. Aura Raducu, Team Leader Program PHARE, Delegatia Comisiei Europene, sustine ca “autoritatile locale, care de acum incolo vor trebui sa acceseze direct aceste fonduri, in locul ministerelor, trebuie pregatite sa poata intocmi astfel de proiecte. Avem exemplul Greciei, care nu a putut face fata avalansei de bani europeni. Pana acum, Romania a avut o capacitate de absorbtie a fondurilor PHARE mai mare decat Polonia, Ungaria si Bulgaria”.


Pentru accesarea fondurilor europene trebuie identificate care sunt investitiile acceptate pentru finantare la institutiile care gestioneaza banii. Urmeaza obtinerea documentelor necesare pentru aprobarea finantarii, cererea de finantare si intocmirea proiectului. Dupa ce este analizat dosarul, solicitantul primeste raspunsul in scris. Dar, pe cat de greu este sa accesezi fondurile, pe atat de usor le poti pierde. Motivul rezilierii proiectelor de catre agentiile de plati este nerespectarea de catre beneficiar a obligatiilor contractuale. Acest lucru s-a intamplat cu proiectul fabricii de conserve de legume de la Dumbravita, judetul Timis. Proiectul initiat de SC Tioss Comerce SRL pentru o valoare eligibila de aproape o jumatate de milion de euro a ramas in aer fiindca beneficiarul a depasit termenul limita de depunere a cererilor de plata. si in Bistrita-Nasaud s-a pierdut un proiect pentru infiintarea unui abator, cu o valoare de peste 200.000 de euro, pentru ca solicitantul, SC Nurbimagro, nu a putut respecta clauzele contractuale. Cele doua exemple nu sunt singurele.

190-200 de euro/cap de locuitor

Aceasta este valoarea anuala a fondurilor europene pe care le va primi Romania, in perioada 2007-2013, cele mai mari alocate in Europa de Est

Ultimele sugestii de la Strasbourg

Raportorul Parlamentului European pentru bugetul UE, Giovanni Pittella, a afirmat in urma vizitei efectuate saptamana trecuta in Romania ca fondurile europene alocate dupa integrare ar trebui directionate catre investitii importante, cum ar fi cele in infrastructura.

Pittella a sugerat ca banii vor putea fi mai usor absorbiti daca proiectele vor fi focalizate pe investitii mari, cum ar fi cele portuare, aeroportuare si drumuri.



Daca Romania va adera anul viitor la UE, sume importante se vor indrepta, in urmatorii sapte ani, catre regiunile mai putin dezvoltate ale tarii. Prin fondurile structurale si de coeziune, vom beneficia in primii ani de aproximativ 30 de miliarde de euro, urmand ca aceste sume sa creasca catre 2013.



Oficialul european a afirmat ca un element important in absorbtia banilor europeni il are parteneriatul public-privat, care trebuie localizat in principal pe IMM-uri, pe problemele legate de cercetare-inovare si pentru companiile multinationale care isi vor derula activitatea in Romania.



Specialisti din Spania vor colabora cu expertii romani pentru a identifica solutiile de atragere a fondurilor europene.

Banii europeni vor continua sa curga

“Chiar daca data nu va fi 2007, proiectele cu finantare din fondurile de preaderare si cele din fondurile structurale si de coeziune se vor derula cativa ani, in paralel.”

Anca Boagiu,

ministrul Integrarii Europene