Pana la inchiderea editiei, doar 15 companii listate la Bursa au anuntat ca vor aloca dividende din profitul obtinut in anul financiar 2001. Alte trei societati, a caror Adunare Generala a Actionarilor s-a desfasurat la sfarsitul saptamanii trecute, aveau prevazuta in convocator stabilirea dividendului pentru anul financiar incheiat. Mai mult de jumatate din companiile cotate, la care AGA a aprobat bilantul pe 2001, au optat pentru utilizarea profitului obtinut ca sursa proprie de finantare. Dintre societatile care au alocat dividende actionarilor doar doua au asigurat, prin valoarea dividendului, o rentabilitate a plasamentului mai mare decat dobanda la depozite bancare capitalizata pe un an sau decat plasamentele in valuta. Intamplator sau nu, cele doua „vedete” ale Bursei de Valori din acest an sunt chiar bancile comerciale – Banca Romana pentru Dezvoltare si Banca Transilvania.
BRD a obtinut in 2001 un profit net de 2.046 miliarde lei si a alocat un dividend net de 3.306 lei/actiune, plus o actiune gratuita pentru fiecare actionar inregistrat la registru la data de referinta precizata in convocatorul pentru AGA. Chiar si pentru investitorii care au cumparat actiunile BRD la cel mai mare pret din ultimul an, titlurile bancii au asigurat un profit cu 31 % mai bun decat daca si-ar fi pastrat banii in depozit bancar sau daca i-ar fi schimbat in valuta. Pentru norocosii care au achizitionat titlurile BRD la pretul minim(13.600 lei), randamentul plasamentului pe un an este de 124 %. Pentru cealalta vedeta – Banca Transilvania – actionarii au urmat acceasi strategie adoptata si in anii anteriori, folosind profitul pentru capitalizarea bancii si acordand 0,8 actiuni gratuite pentru fiecare actiune detinuta. In termeni reali, plasamentul in actiuni Banca Transilvania a avut un randament mai bun decat plasamentele in depozite cu 11 – 70 %, in functie de pretul la care au fost achizitionate titlurile.
Cele cinci Societati de Investitii Financiare nu au reusit sa se impuna, nici in acest an, in topul celor mai rentabile plasamente. Dupa ce anul trecut, SIF Moldova a reusit performanta unui randament maxim de 72%, in acest an randamentul maxim in aceste titluri a fost de 52%, cu conditia ca achizitia actiunilor sa fi fost realizata la cel mai mic pret. Cel mai mic randament al investitiei, dintre cele cinci SIF-uri a fost inregistrat de SIF Transilvania, care a alocat un dividend de numai 252 lei/actiune, desi titlurile SIF 3 sunt cele mai scumpe. Pentru investitorii cu un apetit mare petru risc, actiunile Abrom Barlad au inregistrat cel mai ridicat randament maxim – 218%. Asta cu conditia ca investitorii in cauza sa fi achizitionat titlurile Abrom la valoarea de 2.050 lei(minim istoric). Cum titlurile acestei actiuni nu au o lichiditate prea buna, iar dividendul nu asigura un randament prea bun la pretul maxim al titlurilor, acestea nu au fost incluse in „topul premiantilor”.

Profitul reinvestit creste indicii bursieri

Dividendele nu au reprezentat un obiectiv prioritar pentru companiile cotate la Bursa de Valori. Cel putin aceasta este concluzia tabloului oferit dupa intrunirea AGA la mai mult de doua treimi din societatile listate. O explicatie in acest sens poate fi gasita in faptul ca a fost abrogata Ordonanta nr. 229 pentru protectia actionarilor minoritari. Ordonanta prevedea ca societatea este obligata sa plateasca dividendele in maximum 60 de zile de la AGA. Prin abrogarea OUG nr. 229, statul a lasat administratorii societatilor sa decida cand vor fi platite dividendele sau, in cel mai bun caz, actionarii prin votul din AGA. Cum cei mai multi actionari majoritari prefera sa intarzie foarte mult plata dividendelor, pentru a folosi banii ca sursa proprie de finantare, este evident ca valoarea dividendului se depreciaza prin inflatie. Tocmai de aceea, multi investitori minoritari prefera sa voteze in AGA majorarea capitalului social si acordarea de actiuni gratuite, decat sa primeasca dividende. O alta categorie de investitori, cei care fac plasamente pe termen mediu sau lung, prefera ca banii obtinuti ca profit sa fie reinvestiti, astfel incat valoarea de piata a companiei sa creasca. Aceasta categorie de investitori este formata de cei ce detin pachete importante de actiuni, cuprinse in general intre 1- 4,9% din totalul titlurilor emise de o societate.
Tendinta de reinvestire a profitului nu a fost trecuta cu vederea de potentialii investitori pe piata de capital. In ultima luna, cotatiile actiunilor la Bursa de Valori au inregistrat un reviriment real, bazat in special pe aceasta tendinta de reinvestire a profitului. Indicele Bursei de Valori BET C a crescut cu aproape 100 de puncte, in timp ce indicele BET a atins valoarea de 1.000 de puncte, valoare ce nu a mai fost atinsa de la lansare. Aceasta evolutie a indicilor bursieri a fost determinata atat de aparitia unor investitori ce au achizitionat pachete importante de actiuni BRD si SNP Petrom, cat si evolutiei crescatoare a cotatiilor pentru actiunile emise de SIF-uri. Desi valoarea dividendelor acordate de SIF-uri a fost mult sub asteptari, valoarea activelor nete, inregistrata la sfarsitul anului 2001, a fost un semnal pozitiv pentru investitori. Astfel, in primele zile dupa AGA, cand au reintrat la tranzactionare, actiunile emise de SIF-uri au inregistrat cresteri ale pretului. Aceasta crestere a fost determinata si de amanarea deciziei care obliga SIF-urile sa vanda pachetele de actiuni detinute la bancile comerciale. In prezent, cotatiile actiunilor SIF sunt cu 22-28% mai mari decat la data de referinta pentru incasarea dividendelor. Asta indica cert ca investitorii la Bursa de Valori nu utilizeaza ca unic criteriu de performanta doar valoarea dividendului.

Doar doua companii cotate au avut pierderi

Reinvestirea profitului a avut efecte si in activitatea economica a companiilor cotate. O contributie importanta in acest sens a avut-o si „curatenia” facuta vara trecuta la BVB, cand nu mai putin de 22 de companii au fost scoase de la cota, ca urmare a lichiditatii scazute sau a performantelor economice slabe. Una dintre cele mai importante victime ale acestei operatiuni a fost compania Automobile Dacia, care inregistreaza al doilea an consecutiv cu pierderi financiare. „Lectia Automobile Dacia” a prins, reprezentantii companiilor cotate fiind mult mai atenti la respectarea regulilor jocului la bursa. Rezultatele acestei lectii nu s-au lasat asteptate. La sfarsitul anului 2000, cinci companii cotate inregistrau pierderi si alte 11 foloseau profitul pentru a acoperi pierderile din anii precedenti. Anul acesta, doar doua companii cotate au raportat pierderi si trei companii folosesc profitul pentru a acoperi pierderi din anii anteriori. Comitetul Bursei de Valori pare decis sa nu mai faca compromisuri si sa sustina cresterea tranzactiilor la Bursa de Valori pe baze reale. Un sprijin consistent in acest sens poate veni din partea fondurilor de investitii. Dupa falimentul FNI, evolutia fondurilor de investitii este mai apropiata de economia reala si de evolutiile de pe piata financiar bancara si piata de capital.