Economia chineză dă tot mai multe semne de oboseală. Ritmul de creştere se reduce, iar consumul scade. Pieţele occidentale nu vor rămâne imune.
Multe dintre statele vest-europene datorează, în mare parte, resuscitarea economiei comenzilor venite din China. Din nefericire, tot mai mulţi analişti vorbesc despre o iminentă explozie a balonului umflat ani de-a rândul de ritmul infernal de creştere a economiei din marele stat asiatic. „Se văd deja primele semne de recul ale pieţei imobiliare şi asta va afecta în curând sistemul bancar“, spune Kenneth Rogoff, profesor la Harvard şi fost economist-şef al Fondului Monetar Internaţional. Până şi Xu Shaoshi, unul dintre membrii cabinetului de la Beijing, se teme de o apropiată corecţie severă pe piaţa imobiliară. Poate chiar în al treilea trimestru al acestui an. Cu toate acestea, oficialul chinez consideră că situaţia nu va semăna nici pe departe cu ceea ce au trăit americanii în ultimii ani.
Japonia detronată de China
După trei decenii de creşteri economice impresionante, în această vară, China a reuşit să depăşească Japonia, devenind a doua economie a lumii după Statele Unite. PIB-ul neajustat al Japoniei a totalizat, în trimestrul II, 1.288,3 miliarde de dolari, valoare nominală în monedă americană, în timp ce producţia Chinei a valorat 1.336,9 miliarde de dolari, potrivit estimărilor oficiale japoneze. Deşi această confirmare a prognozelor făcute de analişti cu ani buni în urmă pare a demonstra clar succesul „modelului chinez“, ea ascunde probleme majore care pot afecta atât ritmul de creştere, cât şi partenerii comerciali ai Chinei. Asta pentru că modelul chinezesc a presupus până acum o creştere bazată aproape exclusiv pe investiţii şi export. Cunoscutul economist Nouriel Roubini este de părere că fără o schimbare radicală a politicii economice, China ar putea avea mari probleme. „Cu siguranţă, China are probleme cu investiţiile. Chinezii au construit enorm. Numai că acum au multe blocuri goale, aeroporturi pustii şi autostrăzi către nicăieri. Toate aceste proiecte duc la investiţii neperformante şi la probleme pentru cei care au împrumutat bani pentru aşa ceva. Ar putea fi vorba de bănci sau de autorităţi regionale“, spune Roubini. Acelaşi profesor consideră însă că, din punct de vedere fiscal, chinezii au puterea de a se descurca. „Au rezerve financiare enorme care le vor permite asta. Din nefericire, aceste investiţii neperformante vor încetini drastic ritmul de creştere a Chinei în următorii ani. Chinezii ar trebui să îşi schimbe modelul economic, de la cel de exportator net, la focusarea pe piaţa internă. Consumul este în China de doar 36% din PIB, în timp ce în SUA este de 70%. Americanii consumă prea mult, iar chinezii, prea puţin“.
De altfel, încetinirea creşterii pare să fi început deja. În sectorul imobiliar, preţurile care ajunseseră la niveluri exorbitante scad din cauza lipsei cererii. Chiar şi piaţa auto pare să se resimtă. Deşi a crescut cu 30,45% în primul semestru, această majorare este mai mică decât cea de anul trecut şi mult mai mică decât estimările comercianţilor. Aşa se face că tot mai multe companii anunţă reduceri ale producţiei şi discounturi pentru a scăpa de stocuri, ajunse la circa 1,29 milioane de maşini, conform CATARC (China Automotive Technology & Research Center). Sună cunoscut, nu-i aşa? Imobiliare, piaţa auto şi împrumuturi neperformante. Cam aşa a început şi criza americană, care încă face valuri pe pieţele mondiale.
Numai că, analiştii preferă să asemene problemele economiei chineze cu cele ale Japoniei din anii `80, nu cu ale Statelor Unite. Acum 30 de ani, palatul împăratului Japoniei ajunsese să fie evaluat, pe hârtie, la o sumă aproape egală cu cea a statului California. A urmat, apoi, în Țara Soarelui Răsare aşa-numitul „deceniu pierdut“, o criză dureroasă din care statul nipon nu pare să fi ieşit complet nici acum. Atunci, toţi marii parteneri comerciali ai Japoniei au avut de suferit. Prin urmare, orice piatră aruncată în Marea Chinei se poate transforma într-un tsunami pe pieţele occidentale, şi aşa extrem de slăbite. Cert este însă că statul asiatic are încă timp, conform analiştilor, pentru a reduce dezechilibrele structurale ale economiei.
Din totalul de 450 mld. euro, investite de guvernul chinez în recentul program de stimulare, trei sferturi au venit de la autorităţile locale. Acestea au luat banii de la bănci.
Cao Jianhai, membru al Academiei Chineze de Studii Sociale
Chinezii au construit enorm. Numai că acum au blocuri goale, aeroporturi pustii şi autostrăzi către nicăieri. Toate aceste proiecte duc la investiţii neperformante.
Nouriel Roubini, preşedinte al Roubini Global Economics
Stocurile de vehicule ale producătorilor chinezi se apropie de maximul posibil, iar cererea continuă să scadă. Totuşi, piaţa auto va rămâne stabilă anul acesta.
Zhao Hang, director al China Automotive Technology & Research Center
