China a întârziat publicarea de informații cu privire la noul coronavirus responsabil pentru pandemia de COVID-19, împiedicând activitatea oficialilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în prima fază, după descoperirea unor cazuri de pneumonie anormală la Wuhan.

Astfel, China ar fi întârziat și ar fi ascuns răspândirea informațiilor atât despre genomul virusului, cât și despre primii pacienți, creând dificultăți în determinarea vitezei de transmitere a coronavirusului.

Laude false la adresa Chinei

Laudele primite de la OMS ar fi fost, în primul rând, o invitație la adresa Beijingului de a oferi mai multe informații, în timp ce oficialii agenției Națiunilor Unite s-ar fi plâns în privat, în mod repetat, de întârzierile Chinei, informează RAI NEWS, preluând Associated Press, care citează materiale audio și documente interne.

Imaginea care reiese pare să contrazică atât afirmațiile președintelui chinez, Xi Jinping – care a apărat întotdeauna activitatea Chinei ca fiind „oportună” și „transparentă” -, cât și punctul de vedere al președintelui american Donald Trump, care a acuzat OMS că este de partea Chinei.

La transparența scăzută a Chinei se alătură, în schimb, un fel de neputință a OMS, care nu are puteri de inspecție și nu poate investiga independent în țările membre. OMS ar fi pus China într-o lumină bună pentru a nu irita oficialii de la Beijing și pentru a obține mai multe informații despre boală.

Frustrarea OMS a fost evidentă în a doua săptămână a lunii ianuarie, înaintea creșterii cazurilor la Wuhan, pe 20 ianuarie. Directorul OMS pentru situații de urgență, Michael Ryan, s-a plâns despre China că nu cooperează așa cum au făcut alte țări în trecut și că este nevoie de mai multe presiuni asupra oficialilor chinezi pentru o mai mare transparență.

Distrugerea mostrelor

„Continuăm cu informații minime, în mod clar, nu este suficient pentru o planificare adecvată”, a declarat Maria van Kerkhove, șefa grupului tehnic pentru COVID-19 de la OMS, în cadrul unei ședințe interne, conform sursei citate.

Căutarea genomului coronavirusului începuse deja la sfârșitul lunii decembrie 2019, iar primele cartografieri datează din primele zile ale lunii ianuarie 2020, dar comunicarea informațiilor nu ar fi fost la fel de rapidă, din cauza unei legi care împiedică laboratoarele să efectueze experimente pe viruși care pot pune viața în pericol, fără aprobarea autorităților sanitare naționale.

Mai mult, un comunicat emis pe 3 ianuarie de către Comisia Națională de Sănătate la adresa laboratoarelor științifice care lucrau la noul coronavirus pentru a distruge mostrele de COVID sau pentru a le trimite în institutele desemnate pentru a le pune în siguranță, ar fi încetinit comunicarea informațiilor.

La acestea se adaugă o aproape absență de noi cazuri de pneumonie anormală în Wuhan în buletinele oficiale din cele două săptămâni succesive, în ciuda primelor cazuri de decese înregistrate.

Enervarea OMS

Lipsa informațiilor a enervat OMS încă din primele zile ale lunii ianuarie. Ryan însuși s-a plâns de absența diagnosticului de laborator, de analize asupra distribuirii geografice a virusului sau a unei curbe epidemiologice.

Înainte de 20 ianuarie 2020, când curba de infectări din Wuhan a crescut, în ciuda faptului că situația devenea din ce în ce mai gravă chiar și pentru autoritățile chineze, frustrarea oficialilor OMS pentru lipsa de transparență a Chinei a atins niveluri foarte ridicate.

„Am solicitat formal și informal informații epidemiologice majore”, a declarat reprezentantul OMS în China, Gauden Galea, „dar când am solicitat detalii specifice, nu am primit nimic”.

Numai după vizita la Beijing realizată de directorul general al OMS, Tedros Adhanom Gebreyesus, pe 28 ianuarie, China a acceptat trimiterea unei echipe OMS pentru o inspecție și abia pe 30 ianuarie, OMS a declarat stare de urgență sanitară internațională, exprimând „respect și recunoștință” față de China pentru angajamentul său „incredibil” de a limita răspândirea noului coronavirus.