Marți, China a lansat alți trei astronauți, marcând astfel prima dată când este inclus un civil, ca parte a misiunii sale de a-și spori capacitățile în domeniul zborurilor spațiale cu echipaj uman și de a reduce decalajul față de Statele Unite și Rusia. Astronauții au fost trimiși pe stația spațială Tiangong, sporind astfel angajamentul Chinei față de explorarea spațiului.
Lansarea de marți marchează o etapă importantă pentru China, care își reafirmă ambiția de a trimite un astronaut chinez pe Lună până în 2030. Acest obiectiv ambițios reprezintă un obiectiv major pentru programul spațial al Chinei, care a progresat constant pe parcursul a mai multor decenii.
Misiunea Shenzhou-16, care include trei astronauți, a fost lansată de la centrul de lansare spațială Jiuquan, în deșertul Gobi, la ora locală 09:31 (01:31 GMT), cu ajutorul unei rachete Long March 2F, după cum au relatat jurnaliștii AFP prezenți la fața locului. Această misiune exemplifică progresele continue ale Chinei în domeniul explorării spațiale.
Lansarea a fost un adevărat succes
Zou Lipeng, directorul centrului de lansare, a declarat că lansarea a fost un succes răsunător și a confirmat că astronauții sunt în stare excelentă.
O multitudine de angajați ai programului spațial chinezesc, inclusiv mulți dintre cei care locuiesc în apropierea centrului spațial expansiv, au avut ocazia să asiste direct la lansare. Aceștia au realizat cu entuziasm selfie-uri cu racheta magnifică drept fundal, surprinzând acest moment impresionant.
Vor sta la bordul stației Tiangong pentru o perioadă de șase luni
În fruntea misiunii se află Jing Haipeng, un veteran experimentat în vârstă de 56 de ani, care se află la a patra sa călătorie în spațiu. Îl însoțesc inginerul Zhu Yangzhu, în vârstă de 36 de ani, și Gui Haichao, de asemenea în vârstă de 36 de ani, un profesor universitar care deține distincția de a fi primul civil chinez care s-a aventurat în spațiu.
Gui Haichao, un expert în știința și ingineria spațială, își va asuma responsabilitatea de a efectua experimente la bordul stației orbitale. În mod special, el nu este membru al forțelor armate chineze, ceea ce îl deosebește de astronauții chinezi anteriori.
Trioul va rămâne la bordul stației Tiangong, cunoscută și sub numele de „Palatul Celest”, timp de aproximativ șase luni. În timpul șederii lor, ei se vor întâlni cu cei trei astronauți din precedenta misiune spațială chineză, Shenzhou-15, care au petrecut deja șase luni la bordul stației și urmează să se întoarcă pe Pământ în zilele următoare.
China are de recuperat un decalaj în acest domeniu
În prezent, China se concentrează pe „acumularea de expertiză în domeniul zborurilor spațiale cu echipaj uman”, care este considerat un obiectiv important care nu necesită neapărat progrese revoluționare constante, potrivit lui Jonathan McDowell, astronom la Harvard-Smithsonian Center for Astrophysics din Statele Unite.
Pentru a atinge acest obiectiv, China va trebui să stabilească rotații ale echipajului, să mențină o prezență permanentă pe stația Tiangong, să efectueze sarcini de întreținere, să se angajeze în cercetări științifice și să îmbunătățească treptat capacitățile stației, după cum a explicat expertul american.
În acest domeniu, puterea asiatică mai are ceva teren de parcurs, întrucât a lansat primul său astronaut în spațiu abia în 2003, rămânând semnificativ în urma realizărilor anterioare ale Uniunii Sovietice și Statelor Unite, în 1961.
Tiangong este mult mai mică decât Staţia Spaţială Internaţională
De câteva luni, stația Tiangong a fost echipată cu structura finală în formă de T, consolidând astfel finalizarea sa. Deși comparabilă ca dimensiuni cu fosta stație sovietică Mir, Tiangong este semnificativ mai mică decât Stația Spațială Internațională (ISS).
Denumită „CSS” (Stația Spațială Chineză), Tiangong se preconizează că va rămâne pe orbita Pământului timp de cel puțin 10 ani.
În vederea pregătirii pentru misiunea Shenzhou-16, care a urmat, stația Tiangong a fost aprovizionată cu provizii esențiale, cum ar fi apă potabilă, îmbrăcăminte, alimente și combustibil, în luna mai.
Decizia Chinei de a-și construi propria stație spațială a fost parțial influențată de refuzul Statelor Unite de a permite participarea chineză la proiectul ISS. O lege americană interzice aproape orice colaborare între agențiile spațiale americane și chineze.