Legea a fost aprobată unanim de parlamentul-automat al Chinei după mai bine de șase săptămâni de la dezvăluirea ei, transmite The Guardian.

„Legea marchează sfârșitul Hong Kong-ului așa cum îl știam înainte”, a declarat pe Twitter Joshua Wong, un recunoscut militant pentru democrație, în timp ce partidul politic al acestuia, Demosisto, și-a anunțat desființarea. „Prin puterile sporite și printr-o lege defectuoasă, orașul se va transforma într-un stat al poliției secrete”, a mai spus el.

Statele Unite, Marea Britanie, Uniunea Europeană și biroul special al Națiunilor Unite pentru drepturile omului și-au exprimat temeri potrivit cărora această lege ar putea fi folosită pentru a combate criticile la adresa Beijingului, acesta impunând niște legi similare în autoritara Chină continentală tocmai pentru a zdrobi disidența.

Legea a ignorat legislativul și așa dezbinat din Hong Kong, iar textul a rămas secret pentru cei 7,5 milioane de locuitori ai insulei.

Beijingul nu a făcut un anunț oficial cu privire la adoptarea legii, dar vestea s-a aflat prin politicienii pro-Beijing de pe insulă și prin diverse surse ale presei locale din Hong Kong.

Marți dimineață, cu ocazia conferinței sale de presă săptămânale, șefa Hong Kong-ului, Carrie Lam – o persoană numită tocmai pentru a sprijini Beijingul – a refuzat să precizeze dacă legea a fost adoptată și nici nu a oferit amănunte despre textul acesteia.

„Faptul că oamenii din Hong Kong nu vor ajunge să afle ce înseamnă mai exact această lege decât după ce ea a fost deja aprobată, este mai mult decât îngrozitor”, a declarat pentru AFP Claudia Mo, o parlamentară din partea opoziției.

O schimbare fundamentală

În anul 1997, în urma retrocedării sale de către Marea Britanie, Hong Kong-ului i s-au garantat o serie de libertăți – inclusiv păstrarea autonomiei juridice și legislative – pentru o perioadă de 50 de ani, iar acordul este cunoscut sub titlul ‘O țară, două sisteme‘.

Această formulă a constituit piatra de temelie a transformării orașului într-un centru de afaceri de importanță mondială, asigurat printr-o justiție credibilă și prin niște libertăți politice inexistente în China Continentală.

Criticii acuzau de mai multă vreme Beijingul că se îndepărtează de acest statut, dar ei consideră că actuala lege este pasul cel mai grăitor de până acum.

Potrivit unui sumar al legii publicat de agenția oficială de presă Xinhua în această lună, legea ar viza subversiunea, secesiunea, terorismul și orice relații în acest sens cu niște forțe străine.

Serviciile de securitate ale Chinei vor putea să-și stabilească pentru prima oară sedii publice în oraș, iar Beijingul își va impune jurisdicția în unele cazuri înlăturând astfel așa-zisul „zid de foc” care exista între Hong Kong și instanțele din China Continentală, controlate de partid.

Analiștii afirmă că, chiar și în lipsa detaliilor, această lege de securitate restructurează radical relațiile dintre Beijing și Hong Kong.

„E vorba despre o schimbare fundamentală, care subminează grav încrederea comunității locale și internaționale în modelul ‘o țară, două sisteme‘, precum și statutul Hong Kong-ului de centru financiar solid”, a declarat pentru AFP Dixon Sing, un analist din Hong Kong.

Întărirea stabilității

Pe continent, legile pe tema securității naționale sunt folosite de obicei pentru a-i trimite la închisoare pe critici, mai ales sub vaga acuzație de ‘subversiune‘.

Beijingul și guvernarea din Hong Kong resping asemenea acuzații. Cele două foruri afirmă că legea nu va afecta decât o minoritate de oameni, nu va îngrădi libertățile de ordin politic din oraș și va reda încrederea oamenilor de afaceri după un an de proteste prodemocratice de anvergură.

Milioane de oameni au ieșit pe străzi anul trecut, iar o serie de grupuri mai mici de protestatari s-au implicat în ciocniri cu poliția, ciocniri care uneori au devenit violente și care s-au soldau cu peste 9000 de arestări.

În ultimele luni, Hong Kong-ul a interzis protestele invocând violențele anterioare și pandemia coronavirusului, deși, la nivel local, contaminarea nu mai există.

Unele țări occidentale au avertizat că eventuale repercusiuni vor apărea chiar înainte de adoptarea legii.

Totuși, mulți se tem să nu stârnească furia Beijingului ca să nu piardă accesul profitabil la marea economie de pe continent.

Taiwanul, care a anunțat că dorește să-i ajute pe cetățenii din Hong Kong doritori să se stabilească acolo, s-a numărat printre primele guverne care au reacționat.

“Guvernul condamnă un demers care va afecta grav libertatea, drepturile omului și dezvoltarea continuă a societății din Hong Kong”, se arată într-o declarație a cabinetului.

Washingtonul – care este implicat într-un război comercial cu China – a declarat că legea pe teme de securitate demonstrează că Hong Kong-ul nu se mai bucură de suficientă autonomie din partea guvernului central, o autonomie care să mai justifice un statut special.

Marea Britanie a declarat că dorește să găsească “o modalitate prin care să poată oferi cetățenia” milioanelor de cetățeni din Hong Kong în cazul în care legea va fi aplicată.