Acum câteva zile scriam că adversari ai SUA precum China pot exploata haosul provocat la Washington de refuzul președintelui Trump de a-și accepta înfrângerea electorală. După cum s-a dovedit, Beijingul n-a stat mult pe gânduri. El a orchestrat miercuri preschimbarea legislativului semi-democratic din Hong Kong într-un organ de ștampilare precum cele care se gudură pe lângă regimul de la Beijing. A fost cea mai flagrantă violare de până acum a angajamentului Chinei de a conserva până în 2047 autonomia politică și statul de drept ale Hong Kongului – și, iarăși, o nouă lovitură dată cauzei globale a democrației sub privegherea administrației Trump, transmite Washington Post într-un editorial.

Organul legislativ al Hong Kongului, înființat de Regatul Unit în 1985, nu a fost niciodată pe deplin democratic, însă parlamentari ai opoziției au reușit la alegerile recente să constituie o minoritate substanțială prin care puteau bloca ori frâna adoptarea unor legi. Sub presiunea Beijingului, executivul din Hong Kong încearcă de o vreme să îngrădească blocul pro-democrație prin descalificarea unor candidați, inculparea altora și amânarea alegerilor programate toamna aceasta, care păreau că ar fi putut duce la o victorie anti-regim covârșitoare.

Represiunea s-a întețit brusc miercuri. La Beijing, Comitetul Permanent al Adunării Naționale Populare controlate de comuniști a adoptat măsuri care interzic legislativului din Hong Kong să aibă membri care „promovează sau sprijină independența”, „caută interferențe străine” sau se ocupă cu „alte activități care periclitează securitatea națională”. Este a doua oară în decurs de cinci luni când Beijingul intervine direct în afacerile Hong Kongului, violându-și angajamentul asumat atunci când Regatul Unit a retrocedat Hong Kongul sub suveranitatea Chinei, în 1997.

La scurt timp după aceea, guvernul din Hong Kong a anulat mandatele a patru parlamentari. Unul dintre ei, Alvin Yeung, a fost descalificat pentru semnarea unei scrisori care cerea Congresului SUA să adopte o lege privind sancțiuni obligatorii contra oficialilor chinezi care sponsorizează represiunea din oraș – o lege avându-i printre inițiatori pe senatoarea Kamala D. Harris (democrată, California), care este acum vicepreședintele ales. Alți 15 parlamentari pro-democrație au reacționat dându-și demisia, ceea ce face acum ca facțiunea pro-Beijing să aibă o majoritate de 39-2.

Unele voci din Hong Kong s-au întrebat dacă demisiile n-au fost auto-distructive; guvernul va putea trece acum mai ușor legislație represivă. Totuși, Adunarea Chinei a clarificat că regimul Xi Jinping nu mai intenționează să permită în Hong Kong mai multă dizidență politică decât pe continent – cu alte cuvinte, n-o mai permite deloc.

E probabil ca Beijingul să fi redus la un moment dat la tăcere opoziția parlamentară din Hong Kong chiar și fără debandada de la Washington. Însă spectacolul dlui Trump stând îmbufnat la Casa Albă și epurând Pentagonul de personal competent nu poate fi decât o perspectivă încurajatoare; China s-ar putea să profite și mai mult de ea. Un răspuns eficient pentru regimul Xi va trebui să mai aștepte două luni, până la învestirea președintelui ales Joe Biden, care s-a angajat, corect, să colaboreze cu aliații Americii în contextul în care China își intensifică represiunea internă și agresiunea externă. Deocamdată, dl Trump le-a oferit dlui Xi, lui Vladimir Putin și altor adversari ai SUA mână liberă.