China a avut de ales între relaxarea măsurilor anti-COVID, pentru a putea să se redreseze economic și între păstrarea acestor măsuri pentru a ține sub control infectările cu acest virus. Economiștii spun că ținta de creștere de 5,5% a Chinei pentru acest an era deja de neatins.
China aproape că renunță la obiectivul său de creștere economică pentru 2022
Încă de când economia chineză s-a oprit în timpul blocajului de două luni de la Shanghai, economiștii au susținut că Beijingul se confruntă cu o alegere: fie relaxează politica COVID-zero a țării pentru a promova creșterea economică, fie riscă o încetinire prelungită, menținând controalele stricte ale COVID în vigoare.
Acum, Beijingul pare să fi făcut alegerea: COVID zero este prioritatea.
Membrii Politburo, organul decizional suprem al Partidului Comunist Chinez (PCC), s-au reunit joi pentru a discuta despre economia țării și pentru a stabili agenda pentru restul anului. Într-o declarație publicată după reuniune, Politburo a afirmat că „trebuie aplicate măsuri stricte de control și prevenire ori de câte ori apare un focar [de COVID]”, cum ar fi închiderile bruște, închiderea afacerilor și campaniile de testare în masă pe care oficialii le impun în centrele de populație după ce detectează doar câteva cazuri.
Din declarație lipsește orice mențiune a obiectivului de creștere economică de 5,5% al Chinei, pe care Politburo l-a citat la ultima sa reuniune din aprilie. Acum, Beijingul spune că dorește doar ca economia să obțină „cel mai bun rezultat”, fără a detalia ce înseamnă acest lucru în mod specific.
Ținta de creștere a Chinei era de neatins
Economiștii spun că ținta de creștere de 5,5% a Chinei pentru acest an era deja de neatins, mai ales după ce blocarea de două luni a Shanghaiului a înghețat producția, a alimentat haosul din lanțul de aprovizionare și a dus la o creștere de doar 0,4% în ritm anual pentru economia țării în al doilea trimestru din 2022.
Minimizarea creșterii economice contrazice un acord tacit pe care Beijingul îl are cu populația țării: sistemul autoritar de guvernare al Chinei trebuie păstrat pentru ca Beijingul să poată oferi cel mai bine rezultate economice ridicate și mobilitate socială.
Marți, Fondul Monetar Internațional a prezis că economia Chinei va crește cu 3,3% în 2022, reducând cu 1,1 puncte procentuale prognoza din aprilie. De asemenea, FMI a revizuit în scădere cu 0,4 puncte procentuale creșterea globală, prognozând o creștere globală de 3,2%, în parte din cauza unei încetiniri „mai grave decât se anticipa” în China.
Economia Chinei va stagna o vreme
Decizia Chinei de a rămâne la nivelul zero al COVID înseamnă că economia țării va continua să rămână în stagnare o vreme. „Este puțin probabil ca factorii de decizie să facă vreo schimbare majoră de politică înainte de cel de-al 20-lea Congres al Partidului”, în octombrie sau noiembrie, scrie Larry Hu, economist șef pentru China la Macquarie, într-o notă de joi, citând conferința CPP din această toamnă, la care se așteaptă ca președintele chinez Xi Jinping să câștige un al treilea mandat fără precedent. China „va rămâne la zero-COVID cel puțin până la sfârșitul anului”, scrie Hu, chiar dacă se vor face modificări la restricțiile COVID ale țării.
În trecut, Xi a lăsat să se înțeleagă că vede măsurile COVID ca fiind mai importante decât economia, afirmând la 28 iunie că „ar prefera să afecteze temporar o mică dezvoltare economică, decât să riște să afecteze siguranța vieții și sănătatea fizică a oamenilor, în special a persoanelor în vârstă și a copiilor”.
Măsuri anti-COVID în Wuhan
Joi, oficialii locali din Wuhan au ordonat închiderea întreprinderilor și au suspendat transportul public într-un district cu peste 1 milion de locuitori, după ce au descoperit patru cazuri asimptomatice.
În timp ce China își menține poziția COVID-zero, guvernul continuă să ia unele măsuri pentru a sprijini sectoarele economiei aflate în dificultate.
Joi, Politburo a declarat că va „stabiliza piața imobiliară”. Cei mai mari dezvoltatori imobiliari din China se află în criză de lichidități după ce Beijingul a impus reguli pentru a limita împrumuturile excesive, ceea ce a dus la furnizori neplătiți și la proiecte nefinalizate. În ultimele săptămâni, clienții frustrați de ritmul lent al construcțiilor au refuzat să își plătească ipotecile în cadrul unui protest la nivel național. Beijingul plănuiește un fond de 44 de miliarde de dolari pentru a ajuta la salvarea dezvoltatorilor îndatorați, potrivit Reuters.
De asemenea, Politburo a declarat că va „da undă verde” unui număr de acorduri de investiții în tehnologie, deși nu a precizat care sunt cele care așteaptă aprobarea sa. Oficialii chinezi au semnalat că represiunea de un an în domeniul tehnologiei, care a șters miliarde de dolari din valoarea giganților chinezi din domeniul tehnologiei, s-ar putea să se încheie.
China se bazează pe investiții în infrastructură
Cu toate acestea, declarația Politburo nu include nicio referire la măsuri de susținere directă a cheltuielilor de consum. În timp ce alte guverne, cum ar fi cele din SUA, Europa și chiar orașul semiautonom chinez Hong Kong, au apelat la transferuri directe de numerar pentru a susține veniturile, China se bazează în schimb pe investiții în infrastructură și pe ajutorul acordat întreprinderilor pentru a relansa economia. Oficialii chinezi sunt îngrijorați de faptul că transferurile directe de numerar ar putea stimula inflația.
Joi, SUA au raportat o contracție economică de 0,9% în ritm anualizat pentru al doilea trimestru din 2022, după o contracție revizuită de 1,6% în primul trimestru. (Două trimestre consecutive de contracții economice reprezintă o definiție comună pentru o recesiune). Economiștii intervievați de Bloomberg preconizează acum că PIB-ul SUA va crește cu 1,5% în acest an, față de 3,6% pentru China. În ciuda predicțiilor optimiste ale Casei Albe care susțin contrariul, SUA nu vor depăși China în acest an, scrie Fortune.