Producţia manufacturieră a Chinei s-a contractat la cel mai rapid ritm din acest an, spune ultima raportare lunară privind preţul comenzilor în industrie dată publicităţii săptămâna trecută. Nu este cel mai nimerit moment pentru a doua economie a lumii să frâneze… pentru că datoriile cresc alarmant. Împrumuturile statului, corporaţiilor şi gospodăriilor populaţiei au ajuns la jumătatea anului trecut la 282% din Produsul Intern Brut, spune un raport al McKinsey & Co. preluat de Bloomberg. Este problema de 28 trilioane dolari a Chinei!

Guvernul actualului preşedinte Xi Jinping ţinteşte la reducerea acestei poveri către niveluri mai uşor de administrat prin recapitalizarea băncilor, restructurarea finanţelor publice locale şi prin retragerea garanţiilor implicite pentru împrumuturile contractate de companii. Ultima problemă este una cât se poate de reală. Baoding Tianwei Group Co., producător de echipamente pentru industria de electricitate, a devenit prima societate de stat care dă faliment pe seama unor datorii preluate guvernamental.

Economia de 10,4 trilioane dolari a Chinei decelerează, avansul de 7% de anul trecut fiind cel mai slab din 2009 până în prezent şi departe de media de 10% cu care PIB-ul s-a majorat în perioada 1980-2012. Va fi greu de susţinut ritmul de creştere în acelaşi timp cu un proces de atenuare a ponderii datoriilor în economia ţării, observă însă analiştii. "Este evident o contradicţie între încercările de deleveraging din economie şi încercările de a impulsiona creşterea", spune Dariusz Kowalczyk, senior economist la divizia din Hong Kong a Credit Agricole.

Condiţii relaxate în piaţa creditului

Nu mai departe de 17 aprilie a.c. reglementatorii pieţei de capital au relaxat condiţiile împrumuturilor în marjă, ceea ce a alimentat un avans furibund al cotaţiilor pe Bursele de la Shanghai şi Shenzen. Doar trei zile mai târziu, oficialii au dat drumul către economie a altor 1,2 trilioane yuani, echivalentul a 194 miliarde dolari prin reducerea rezervelor minime obligatorii de la banca centrală. Într-o mişcare separată, Banca Populară a Chinei a injectat 62 miliarde dolari pentru capitalizarea unor creditori aflaţi în proprietatea statului.

Apar primele falimente, cu precădere în imobiliare

Măsurile de relaxare vin într-un context în care stresul şi-a făcut loc în piaţa creditului. Kaisa Group Holdings Ltd. a devenit lunea trecută primul developer din China care dă faliment pe împrumuturile sale denominate în dolari. Societatea a ratat plata unor obligaţiuni în valoare de un miliard de dolari, ceea ce le-a amintit investitorilor străini că există riscuri în piaţa de 275 miliarde dolari a bondurilor corporative chineze denominate în moneda SUA. Numai antreprenorii care derulează proiecte imobiliare au emis obligaţiuni în valoare de 79 miliarde dolari. Ying Wang, analist pentru instrumente de credit la Fitch Ratings anticipează mai multe falimente în zona intreprinderilor de stat "non-strategice şi neviabile comercial". Asemenea evenimente pot ajuta la instalarea unei mai mari discipline şi o realocare mai eficientă a capitalului, consideră ea.

Chiar dacă acum China merge spre un alt model economic – ceea ce nu mai este un secret pentru nimeni – schimbarea va fi controlată, spune Chi Lo, senior strategist pentru China la divizia din Hong Kong a BNP Paribas Investment Partners: "Marilor companii nu li se va permite să se prăbuşească. Doar firmele mici private şi de stat în sectoarele cu capacităţi în exces vor da faliment."

Îngrijoraţi să nu sperie deponenţii

O preocupare în acest climat este pentru protejarea depozitelor clienţilor. Autorităţile vor să evite propagarea panicii printre deponenţi după modelul celor 1.000 de clienţi ai Jiangsu Sheyang Rural Commercial Bank care şi-au retras precipitat banii pe seama zvonurilor potrivit cărora instituţia de credit va da faliment. Proiectul pentru asigurarea depozitelor este programat să intre în vigoaree începând cu 1 mai a.c.

Datorii de 1,6 trilioane yuani făcute numai în acest an de guvernele locale

Schimbarea către un sistem financiar în care riscul să fie mai corect valorizat, iar falimentele tolerate este, de asemenea, crucial pentru reformele fiscale pe care guvernul le are în vedere spre a pune frâu autorităţilor locale dependente de îndatorare. Deja este programat ca provinciile să realizeze numai în acest an emisiuni în valoare de cel puţin 1,6 trilioane yuani, de patru ori mai mari decât în 2014.

În martie a.c. Lou Jiwei, ministrul de finanţe al Chinei a avansat un plan potrivit căruia guvernele provinciilor vor fi lăsate să preshimbe emisiunile mai vechi, purtând costuri mai ridicate, cu noi bonduri municipale având dobânzi mai mici, o variantă de preferat parcării stocului vechi de credit pe vehicule financiare scoase în afara bilanţurilor publice. Totuşi, măsura este de natură să creeze hazard moral, spune David Cui, şef al departamentului de strategii pe equities pentru China al Bank of America. " Fără o durere semnificativă suferită de guvernele regionale şi creditori, este greu să instaurezi disciplina", comentează el.

În afară de şantierele ţării, mai este şi bolovanul creditului

Până când oficialii de la Beijing vor găsi o soluţie, autorităţile locale se zbat să găsească surse de cash pentru construcţia de drumuri, sistemele metropolitane şi reţele de apă. Diminuarea investiţiilor acestora este ea însăşi un motiv al frânării economiei Chinei. Deocamdată oportunitatea stimulilor nu poate fi avansată până nu este curăţată murdăria din zona creditului. Dispunând de o rezervă valutară de 3,73 miliarde dolari, China pare a avea resursele pentru a administra un bailout în sistemul bancar.

Chiar şi aşa, dacă nivelul datoriilor va continua să crească, abilitatea ţării de a susţine stocul vechi în paralel finanţarea noilor proiecte se va restrânge. Singura speranţă pentru o despovărare de datorii cu succes a economiei este aceea de a redirecţiona creditul dinspre intreprinderile ineficiente de stat către firmele private, spune Michael Spencer, economist-şef pentru Asia-Pacific la Deutsche Bank în Hong Kong.