Alianţa nord-atlantică, dar şi statele G-7, au criticat pretenţiile Chinei la nivel global, fiind inspirate de discursul lui Joe Biden. Cum răspunde însă Beijingul tuturor acestor acuzaţii?
China a adus marți (15 iunie) critici dure NATO, alianța militară condusă de SUA, care în ajun aprobase un comunicat care cataloga țara asiatică drept un risc pentru securitatea membrilor săi.
Progresele militare ale Chinei sunt de natură defensivă, transmite Beijingul
„China cere ca NATO să-i privească dezvoltarea într-un mod rațional, să nu mai exagereze în vreun fel așa-numita ‘amenințare a Chinei’ și să nu mai folosească interesele și drepturile legitime ale Chinei ca scuză pentru a manipula politica blocului, pentru a crea confruntare și pentru a alimenta concurența geopolitică”, a declarat misiunea chineză la Uniunea Europeană, potrivit Folha Online.
Textul afirmă că progresele militare ale țării, citate de NATO ca motiv de îngrijorare, sunt de natură defensivă. „Nu vom lansa ‘provocări sistemice’ nimănui”, se arată în comunicat cu privire la termenul folosit de alianță, „dar nu vom sta fără a face nimic dacă ‘provocările sistemice’ vor ajunge aproape de noi”.
Includerea Chinei pe lista amenințărilor la adresa Alianței Atlantice a fost inedită, deși într-un grad mai mic decât cel rezervat Rusiei – în fond, NATO a fost creată în 1949 tocmai pentru a stopa Uniunea Sovietică, statul predecesor al țării lui Vladimir Putin.
Cum a influenţat Joe Biden schimbarea de poziţie faţă de China
Criticile NATO au fost patronate de președintele american, Joe Biden, care de săptămâna trecută întreprinde o vizită în Europa. La sfârșitul săptămânii, acesta a obținut de la reuniunea G-7, clubul națiunilor bogate care include SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Canada și Japonia, un comunicat comun în care Chinei i se aduc critici dure.
Au fost menționate probleme politice, precum sfârșitul autonomiei relative a Hong Kong-ului, reprimarea musulmanilor din Xinjiang și relația cu Taiwanul, insulă pe care Beijingul o consideră o provincie rebelă. Chinezii au răspuns spunând că textul este defăimător.
Marți, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost de acord cu folosirea termenului „provocare sistemică” cu privire la China și a afirmat că principala problemă aflată în discuție este cea a drepturilor omului. „Suntem competitori economici puternici și pentru asta avem nevoie de instrumente. Drepturile omului și demnitatea umană sunt principala problemă care ne desparte”, a declarat aceasta.
Uniunea Europeană și Statele Unite au difuzat un al treilea comunicat care menționează China, enumerată alături de Rusia, de Iran, de schimbările climatice și de problemele economice ca subiecte asupra cărora americanii și europenii sunt de acord că trebuie să conlucreze.
În textul difuzat la Bruxelles, China acuză NATO că are o „mentalitate de război rece”, termen respins de secretarul general al alianței, Jens Stoltenberg, luni (14 iunie).
Războiul rece dintre SUA şi China pare să-şi păstreze cursul stabilit de Trump
Din punct de vedere strict militar, există puține domenii directe de fricțiuni între Beijing și țările europene din NATO, deși desfășurarea tot mai frecventă de exerciții comune între China și Rusia în locuri precum Mediterana atrage atenția.
Forța NATO este mult superioară celei a Chinei. Numai SUA au întreprins 40% din cheltuielile militare mondiale, de patru ori mai mult decât chinezii. Din punctul de vedere al forței nucleare, americanii au de cinci ori mai multe focoase operaționale decât rivalii.
Există câteva nuanțe. Un studiu realizat de Peter Robertson, profesor la Universitatea Western Australia, citat de revista „The Economist”, sugerează că este necesar să se aplice ideea parității puterii de cumpărare pentru a compara bugetele militare: costurile sunt diferite în fiecare țară.
Astfel, el estimează o creștere de până la 40% a cheltuielilor militare chineze, considerând că dolarul cumpără mai mult în țară decât în SUA, de exemplu. Lăsând retorica la o parte, există un război rece, în versiunea 2.0, în desfășurare din 2017 între SUA și China. Acesta cuprinde sferele comerciale, militare și politice, iar Biden i-a frustrat pe cei care credeau că va inversa cursul stabilit de Donald Trump.
Dimpotrivă: cu sprijinul aliaților, el vrea să-și dubleze miza pe stoparea Chinei.
Sursa foto: Dreamstime