Deși indicii locali și companiile din China au înregistrat performanțe remarcabile, economia țării se confruntă acum cu o perioadă de incertitudine, mai ales după realegerea lui Donald Trump la Casa Albă.
China ar putea intra într-un război economic cu SUA?
China ar putea intra într-un război economic cu SUA? China a intrat în centrul atenției investitorilor datorită pachetelor de stimulare gândite de Partidul Comunist Chinez, care au impulsionat piețele globale, însă, deși indicii locali și companiile au înregistrat câștiguri impresionante, economia acestui stat se confruntă cu o perioadă de incertitudine odată cu victoria lui Donald Trump, arată Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România, companie de investiții pe bursele internaționale.
China ar putea intra într-un război economic cu SUA? Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, combinată cu probabila majoritate republicană în Congres, prefigurează o intensificare a războiului comercial dintre China și Statele Unite. Potrivit analiștilor internaționali, Trump 2.0 va fi deosebit de imprevizibil, împreună cu amploarea potențială a politicilor sale protecționiste.
Relațiile dintre președintele ales și Xi Jinping sunt, în prezent, foarte ambivalente, recentele schimburi de replici dintre lideri evidențiind calmul dinaintea furtunii.
Climatul economic al Chinei este mult mai puțin favorabil decât în timpul primului mandat al lui Trump, iar amenințarea iminentă a unor tarife de 60% la exporturile chinezești a crescut așteptările pieței pentru noi pachete de stimulare care să atenueze efectele unui război comercial iminent.
De unde au pornit problemele economice ale Chinei
China ar putea intra într-un război economic cu SUA? Potrivit lui Radu Puiu, provocările economice actuale ale Chinei – riscul de stagnare, prăbușirea pieței imobiliare și lipsa stimulentelor pentru consumul discreționar – sunt, în mare parte, o consecință a politicilor țării din perioada pandemiei. Politica strictă „zero COVID”, menită să oprească drastic răspândirea virusului, a avut un impact prelungit (și încă vizibil) asupra cheltuielilor consumatorilor și întreprinderilor chineze.
Această încetinire economică a condus la presiuni deflaționiste, creând un ciclu de restrângere a cheltuielilor și investițiilor și o stagnare generală a economiei chineze. Climatul economic nefavorabil a slăbit încrederea capitalului global în China, în timp ce primele de risc insuficiente au alimentat o scurgere de capital din țară.
Ce s-a întâmplat în Q3 din 2024
China ar putea intra într-un război economic cu SUA? La sfârșitul lunii septembrie, banca centrală a Chinei a anunțat cel mai avansat program de stimulare de la pandemie, reducând costurile de finanțare externă pentru a stimula piața imobiliară deja slăbită. Sprijinul a inclus, de asemenea,
împrumuturi pentru răscumpărări pe scară largă de acțiuni de către societățile cotate la bursa chineză.
Această „injecție” de lichidități a propulsat acțiunile interne, împingând indicii CSI 300 și Hang Seng din Hong Kong în teritoriul pieței de creștere. Optimismul s-a extins la companiile cu o expunere semnificativă la piața chineză, inclusiv la marile mărci europene de lux, subliniază analistul XTB România.
Nimic nu durează pentru totdeauna
Însă entuziasmul a fost de scurtă durată, deoarece au apărut întrebări și îndoieli cu privire la planurile de viitor ale guvernului. De la începutul lunii octombrie, acțiunile chineze s-au confruntat cu pierderi semnificative,
indicele CSI 300 scăzând cu 7% de la vârful său recent. Este vorba despre cea mai mare scădere într-o singură zi din 2020.
Pentru moment, piața nu este convinsă de impactul pe termen lung al măsurilor implementate. Efectele tangibile ale acestor soluții vor avea nevoie de timp pentru a se materializa, iar atenția investitorilor este concentrată pe datele macroeconomice și pe evoluția dinamicii comerciale cu Statele Unite.
În prezent, condițiile economice din China sunt considerate mixte. Inflația scăzută indică slăbiciunea consumatorului intern, în ciuda faptului că guvernul local nu a renunțat la cheltuieli pentru a stimula economia.
Ratingurile de credit ale Chinei sunt clasificate drept pozitive, deși previziunile devin deja negative (în principal din cauza nivelului ridicat al datoriilor și a pieței imobiliare slabe). Modelul de prognoză al Bloomberg sugerează că există o probabilitate de 15% ca China să intre în recesiune în următoarele 12 luni.
Inflația și cererea internă
Planurile de atingere a obiectivelor de creștere stabilite pentru economia chineză au fost puse la grea încercare la mijlocul anului 2023, când China a intrat într-o perioadă de deflație.
Timp de aproape șase luni, țara s-a confruntat cu presiunea scăderii prețurilor, care a demotivat cererea internă deja problematică. Perioada deflaționistă s-a încheiat la începutul anului 2024, reflectând efectul întârziat al reducerilor ratelor dobânzii din vară. Cu toate acestea, inflația este încă departe de ținta Băncii Populare a Chinei (PBOC), stabilită la aproximativ 3%.
Presiunea deflaționistă din China este o consecință a unei cereri de consum extrem de scăzute, care nu a reușit să se redreseze și să revină la nivelurile anterioare pandemiei. Indicele de încredere a consumatorilor chinezi se situează la minime istorice de aproape doi ani, iar ponderea consumului în PIB-ul Chinei este semnificativ mai mică decât media globală, conform datelor Băncii Mondiale (53%, față de 75%). Cu toate acestea, guvernul chinez a exclus în mare măsură consumatorii din pachetele sale de stimulare, se arată în analiza XTB.
Politica de transfer a Chinei în secolul XXI sprijină în principal investițiile în industrie și în sectorul imobiliar, în detrimentul gospodăriilor chineze, care sunt împovărate de costurile ridicate ale locuințelor și de creșterea lentă a salariilor.
Dinamica prețurilor la alimente rămâne, de asemenea, nefavorabilă: inflația la produsele alimentare a depășit în mod disproporționat atât CPI, cât și inflația de bază (3,3%).
Economia Chinei suferă din cauza sistemului imobiliar
Perspectivele economice ale Chinei se află în prezent sub presiune din cauza slăbiciunii sectorului imobiliar, care reflectă probleme mai ample, cum ar fi demografia nefavorabilă, șomajul ridicat în rândul tinerilor și slăbirea cererii.
Creditele ieftine pentru dezvoltatori și cerința unui avans de 100% înainte de începerea proiectelor de construcții rezidențiale au impulsionat piața imobiliară în secolul XXI până la punctul în care ponderea sa în PIB a început să se apropie de 30%.
Temându-se de natura speculativă a sectorului, guvernul a introdus în 2020 criterii de îndatorare pentru dezvoltatorii care doresc să contracteze noi împrumuturi. Ca urmare a acestei noi politici, jumătate dintre dezvoltatorii chinezi
au pierdut accesul la lichidități, multe proiecte au fost oprite, iar peisajul țării a devenit plin de orașe fantomă pline de zgârie-nori neterminați.
Cu toate acestea, încetinirea ofertei nu a condus la noi creșteri de prețuri, deoarece a prevalat efectul unei cereri și mai slabe. Scăderea populației începând cu 2022, creșterea șomajului în rândul tinerilor (18,8% în august) și încetinirea urbanizării sunt printre principalele motive ale prăbușirii continue a prețurilor locuințelor în China, subliniază analistul financiar din cadrul XTB România.
Politica monetară
La reuniunea Politburo din septembrie, liderii de top ai Chinei au solicitat reduceri semnificative ale ratelor dobânzilor și măsuri de prevenire a unor noi scăderi pe piața imobiliară, marcând cel mai puternic angajament de până acum pentru stabilizarea acestui sector cheie. Se așteaptă ca reducerile peste așteptări ale ratei dobânzii de bază pentru împrumuturi (LPR) să contribuie la stabilizarea pieței imobiliare pe termen scurt.
Ce influențează aceste rate? Majoritatea creditelor noi și restante din China se bazează pe LPR pe un an, în timp ce rata pe cinci ani afectează ratele ipotecare și alte credite pe termen lung. Recent, cei mai mari creditori de stat din China au redus ratele dobânzilor la depozite pentru a compensa impactul ratelor scăzute ale împrumuturilor asupra marjelor lor în scădere.
La 21 octombrie, rata dobânzii pe un an a fost redusă de la 3,35% la 3,10%. Banca Populară a Chinei reduce ratele dobânzilor pentru a consolida slăbirea economiei. Cu toate acestea, va mai dura până se va materializa, efectul real al acestor modificări.
Piața bursieră revine la viață
Programul băncii centrale chineze destinat finanțării împrumuturilor pentru răscumpărări de acțiuni a oferit un sprijin imediat pentru prețuri, după cum reiese din amploarea creșterilor recente ale indicilor chinezi. Până în prezent, aproape 50 de companii au solicitat o linie de credit specială, care ar putea totaliza peste 45 de miliarde de dolari.
Imaginea pieței chineze s-a schimbat în mod clar de la stagnarea observată în perioada 2021-2023. Deși ar putea părea că o creștere de o asemenea amploare este mai degrabă rezultatul închiderii pozițiilor short de către fondurile speculative, măsurile de stimulare deja implementate au pus primele baze pentru un program masiv de redresare economică în China.
Ce înseamnă acest lucru pentru indicele bursier CHN.cash? Amploarea măsurilor implementate pare să reducă semnificativ scenariul unei scăderi la nivelurile observate înainte de primele rapoarte privind schimbările economice, a explicat Radu Puiu.
Cu toate acestea, este, de asemenea, posibil să aibă loc marcarea profiturilor după creșterea bruscă. În acest moment, se pare că factorul cheie care va defini viitoarele mișcări ale prețurilor va fi dacă PBOC introduce noi măsuri de stimulare și dacă aceste decizii determină companiile chineze să genereze venituri și profituri mai mari. În prezent, al doilea element rămâne extrem de incert.