La un an după începutul pandemiei, China îşi accelerează relansarea, afirmându-se ca o locomotivă a unei economii mondiale împotmolite în continuare în criza sanitară.
China a avut o creştere anuală de 2,3% în 2020, potrivit statisticilor oficiale prezentate luni dimineaţa la Beijing, devenind singura economie majoră a planetei care scapă de recesiune în acest an de Covid, transmite lefigaro.fr
Această creştere a PIB rămâne cea mai slabă a regimului comunist din 1976, de la sfârşitul erei maoiste, şi reprezintă doar o treime din cea din anul precedent. Dar ea permite ţării să-şi sporească ponderea în economia mondială, atrăgând investitorii din întreaga lume.
„Economia chineză nu şi-a revenit complet după Covid, dar a repornit foarte bine în comparaţie cu celelalte ţări”, apreciază Zhang Lin, economist independent de la Beijing.
China a înregistrat o creștere de 7,3% pe an a producției industriale
China a terminat în trombă anul 2020, înregistrând o creştere de 6,5% în trimestrul al 4-lea, amplificându-şi saltul cu 4,9% în trimestrul precedent şi compensând în mare măsură prăbuşirea activităţii din primele luni ale anului datorate măsurilor de izolare. În decembrie, producţia industrială a atins rata sa de creştere cea mai ridicată din 2020, cu o creştere de 7,3% pe an, confirmând relansarea activităţii, în ciuda cererii mondiale în bernă.
China este susţinută de relansarea exporturilor, care au crescut cu 18% în decembrie, în special în domeniul medical, şi scoate profit din dificultăţile logistice întâmpinate de concurenţii ei.
FMI salută această „relansare rapidă”, fruct al politicilor voluntariste de sprijin al regimului care au permis amortizarea şocului şi relansarea. Această relansare îi permite Chinei să înceapă 2021 de pe o poziţie favorabilă, amplificându-şi performanţele, potrivit Natixis, când în acest an se va marca centenarul Partidului Comunist chinez, sub egida preşedintelui Xi Jinping. O simbolistică politică puternică.
Continuând revenirea, „creşterea ar putea atinge 8% în 2021”, crede Mei Xinyu, cercetător la China Academy of International Trade and Economic Cooperation, think tank guvernemental, în vreme ce FMI prognozează 7,9%.
Dependenţă de credite, consum intern slab
Totuşi, această relansare economică ascunde puncte slabe persistente, întărind şi mai mult dependenţa de credite publice, de îndatorare, pe fondul slăbiciunii consumului intern, într-un context geopolitic instabil. „Creşterea este în continuare dezechilibrată, deoarece relansarea s-a bazat mult pe sprijinul statului, în vreme ce consumul privat este lent.
Vulnerabilităţile financiare crescute şi un mediu extern dificil prezintă riscuri pentru viitor” potrivit FMI, care îşi exprima părerea în ajunul învestirii preşedintelui american, Joe Biden.
Datoria sectorului privat a crescut cu 10% în 2020, ajugând la 127% din PIB, răsturnând tendinţa întrezărită în ultimii ani, în vreme ce productivitatea rămâne sub cea a ţărilor dezvoltate, mai arată organizaţia internaţională. Rivalitatea strategică chino-americană, asumată de Donald Trump, ar trebui să continue sub egida noii administraţii democrate, trezind teama de noi tensiuni în Hongkong sau în Marea Chinei de Sud.
Mai ales că în continuare consumul este slab, chinuindu-se să devină motorul creşterii dorite de autorităţi, care vor să-şi reducă dependenţa internaţională şi confirmând îngrijorarea claselor de mijloc pentru viitor. Vânzările cu amănuntul, principalul indictor al consumului, s-au încetinit, cu o creştere de numai 4,6% pe an în decembrie, faţă de 5% luna trecedentă. „Consumul intern este insuficient.
Tendinţa nu e prea bună de cinci ani. Veniturile locuitorilor scad continuu faţă de veniturile guvernelor şi întreprinderilor”, potrivit lui Zhang Lin. În plan depărtat, planează incertitudinea privind situaţia reală a şomajului, a cărui cifră oficială de 5,2% nu cuprinde decât zonele urbane şi ascunde dificultăţile zecilor de milioane de muncitori migranţi, ale căror venituri au fost lovite în plin de criză şi nu dispun de protecţie socială.
Aflux de investitori străini
Aceste umbre chinezeşti nu-i sperie pe investitorii internaţionali, care sunt în căutare de perspective într-o lume încă în mare măsură paralizată de pandemie, creând un aflux de capital de 152 de miliarde de dolari între ianuarie şi noiembrie, în creştere cu peste 6% faţă de anul precedent. Mărcile occidentale sunt în căutare de debuşeuri pe una din puţinele pieţe pe care viaţa fără mască s-a reluat, în ciuda unei recrudescenţe a cazurilor de Covid în provincia Hebei.
„Investitorii vin deoarece este penurie de creştere în altă parte”, analizează Duncan Clark, fondatorul cabinetului de consultanţă BDA, la Beijing. Această atracţie trage moneda chineză în sus, ducând la o apreciere cu aproape 7% faţă de dolar în anul trecut, simbolizând rezilienţa insolentă a Chinei faţă de Covid şi o Americă la pâmânt.
Până la a îngrijora autorităţile, care încearcă să prevină un yuan puternic, ca să nu împiedice relansarea în 2021, care trebuie să încoroneze victoria „patriotică” a Partidului faţă de „demonul virusului”, potrivit formulei preşedintelui Xi. Şi a marca un nou prag spre îndeplinirea „visului său chinezesc” de renaştere.