RCEP se alătură celuilalt mare efort hegemonic făcut de China în ultimii ani: mega investițiile în infrastructura Noului Drum al Mătăsii, care începe să dea semne din ce în ce mai evidente de oboseală și dezamăgire din partea țărilor partenere. Dincolo de conținutul privind taxele și comerțul, RCEP, ca de altfel și Drumul Mătăsii, are valoare politică: în competiţia din ce în ce mai aprigă cu Statele Unite, Beijingul și-a condus cu răbdare și hotărâre diplomația, construindu-şi, cel puțin pe hârtie, un bloc de interes și influență care-i cuprinde pe aliații tradiționali ai Washingtonului, transmite Il Sole24ore.

În afara celor zece state membre ASEAN (Brunei, Cambodgia, Indonezia, Laos, Malaezia, Myanmar, Filipine, Singapore, Thailanda, Vietnam) și Noua Zeelandă, acordul include Australia și mai presus de toate Japonia și Coreea de Sud. O palmă dată administrației Trump.

În intențiile Beijingului, ar fi trebuit să participe și India, care s-a retras anul trecut, din ce în ce mai iritată de expansionismul economic al uriaşului său vecin. Tensiunile dintre cele două țări s-au revărsat peste granița disputată în Himalaya, unde în ultimele luni, bătăliile dintre cele două armate s-au intensificat.

Datele RCEP

Chiar și fără India, datele RCEP sunt impresionante. Regiunea în cauză produce aproape o treime din PIB-ul mondial și găzduiește 2,7 miliarde de oameni. Acordul își propune să reducă progresiv taxele și să faciliteze investițiile și schimburile între țările membre (prin crearea unor reguli comune). Rezultatul va fi consolidarea lanțurilor regionale de aprovizionare, sub regia chineză. Un aspect pe care Beijingul, singura economie majoră care s-a salvat de recesiune în anul Covid, mizează din ce în ce mai mult pentru a reduce dependența de Statele Unite.

Membrii RCEP au deja diverse acorduri bilaterale sau multilaterale între ei pe care se bazează noua înțelegere. Există, de asemenea, reguli privind proprietatea intelectuală, în timp ce se acordă puțină atenție drepturilor muncii și mediului.

Golul lăsat de Trump

Pentru Beijing, acordul este un succes evident: ofensiva sa diplomatică s-a putut dezvolta în golul lăsat de administrația Trump, care a respins proiectul paralel și alternativ lansat de Barack Obama, Parteneriatul Trans Pacific (semnat apoi în formă lejeră de celelalte țări implicate). În multe privințe, RCEP a reprezentat chiar răspunsul la TPP, care excludea China și urmărea să o conțină.

Cu doctrina America First, Trump a respins în schimb multilateralismul și a relansat relațiile cu aliații tradiționali pe o bază mercantilistă, săpând un șanț de iritare, neîncredere și tarife.

Potrivit lui William Reinsch, oficial comercial al administrației Clinton și consultant al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington, „Dacă Statele Unite continuă să ignore sau să intimideze țările din regiune, pendulul de influență va oscila către China. Dacă, pe de altă parte, Biden are un plan credibil de a restabili prezența și influența SUA, atunci pendulul ar putea reveni în partea noastră”.

Anunțul încheierii RCEP a sosit în timp ce la Washington este în curs de desfăşurare cea mai contestată și îndrăzneață tranziție din istoria sa.