Zeci de avioane de război au decolat din China și au declanșat alarma în Taiwan, după mai bine de o săptămână de relativă acalmie în zonă.
28 de avioane ale forțelor aeriene chineze, inclusiv avioane de luptă și bombardiere cu capacitate nucleară, au intrat marți în zona de identificare a apărării aeriene a Taiwanului (ADIZ), a declarat guvernul insulei. Este cea mai mare incursiune raportată până în prezent, notează Reuters.
China se pregăteşte de atac
Un jurnal radio al activității în zona de identificare a apărării aeriene a Taiwanului a arătat că avioanele chineze au fost detectate la altitudini cuprinse între 5.000 și 7.800 de metri.
Incursiunea în sud-vestul ADIZ-ului taiwanez vine după 10 zile de liniște relativă, cu un singur avion al PLA detectat în zonă începând cu 4 iunie. A fost vorba de un avion de război antisubmarin Y-8 reperat de autoritățile taiwaneze.
Revenirea armatei chineze în „zona gri” din jurul Taiwanului are loc în contextul participării președintelui Joe Biden la summit-uri cheie, cu aliații G7 și NATO, finalizate cu mustrarea Beijingului pentru diferite probleme.
Declarația comună a NATO a evidențiat ambițiile și comportamentul asertiv al Chinei, care „prezintă provocări sistemice pentru ordinea internațională bazată pe reguli și pentru domeniile relevante pentru securitatea Alianței”. „Noi nu intrăm într-un nou război rece”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
NATO, anunţ despre China
„China nu este adversarul nostru, nu ne este duşman.” Dar NATO trebuie să ia împreună atitudine faţă de „provocările” reprezentate de „ascensiunea Chinei pentru securitatea noastră”.
Aliații și-au exprimat îngrijorarea cu privire la „politicile coercitive”, arsenalul nuclear în expansiune al Chinei, precum și față de lipsa de transparență în modernizarea continuă a PLA.
„Observăm un comportament coercitiv, de exemplu în Marea Chinei de Sud și știm, de asemenea, că China nu împărtășește valorile noastre”, a spus Jens Stoltenberg.
Un semnal similar a venit din Anglia, după ce summit-ul liderilor G7, care la care a fost prezent și Joe Biden, a emis un comunicat cu multe săgeți directe și indirecte la adresa Chinei. Cerînd Beijingul-ui să coopereze în ancheta privind originea Covid-19, practicile comerciale echitabile și drepturile omului.
Declarația G7 a exprimat îngrijorări serioase cu privire la evoluțiile din Marea Chinei de Est și de Sud. În special, în cazul Strâmtorii Taiwan.
În replică, Zhao Lijian, purtător de cuvânt al MAE chinez, a calificat declarația G7 drept o încercare de a forma o „clică” pentru a suprima dezvoltarea Chinei.
Su Tzu-yun, membru asociat la Institutul de Cercetări pentru Apărarea Națională și Securitate din Taipei, a declarat că activitatea recentă a avioanelor de război lângă Taiwan urmează unei perioade de „ajustare strategică” a Beijingului.
„Din punct de vedere militar, China caută și un nou tempo, deci a existat o perioadă de liniște. Dar natura utilizării militare a Chinei a fost întotdeauna 70% politică și 30% militară, astfel încât acțiunea sa, cun trimiterea de avioane de război în zonă, urmeazăaceastă logică”, a adăugat el.
Analistul consideră că Beijingul se află sub presiune internațională, după declarațiile comune conduse de SUA și a recentelor comunicate G7 și NATO.
„Acestea sunt mari semnale diplomatice și militare pentru China”, este de părere Su.
Washington-ul este tot mai îngrijorat cu privire la posiblitatea ca Beijingul să încerce să o invazie a Taiwanului în următorii câțiva ani.
Oficialii militari americani au avertizat în ultimele luni că Beijingul ar putea încerca să facă mișcarea explozivă în acest deceniu, iar recentul zăngănit de arme, inclusiv un exercițiu de aterizare-amfibie a Marinei chineze, în apropierea insulei, amplifică temerile.
Cel mai important general al Pentagonului a avertizat însă că o invazie a Taiwanului va fi pentru China „o operațiune extraordinar de complexă și dificilă”.
Sursa foto: Dreamstime