Deşi preşedintele american Barack Obama a invitat China să-şi ‘ajusteze’ moneda încă subevaluată, pentru ca Beijingul să nu beneficieze de un ‘avantaj necuvenit’ pe pieţele internaţionale, preşedintele chinez nu i-a dat nicio asigurare în acest sens.
‘China va continua să încurajeze o reformă a ratei de schimb a renminbi /numele oficial al yuanului/ şi să crească flexibilitatea cursului de schimb’, a conchis laconic comunicatul comun publicat în finalul întâlnirii dintre cei doi şefi de stat de la Casa Albă.
Ministrul adjunct de externe al Chinei, Cui Tiankai, a confirmat la scurt timp că discuţiile dintre Hu Jintao şi Barack Obama ‘nu au modificat în mod esenţial’ politica Beijingului cu privire la yuan.
La rândul său, Elizabeth Economy, specialistă în problemele Asiei la centrul de studii Council on Foreign Relations, a remarcat că ‘preşedintele Hu nu a cedat deloc, dar nimeni nu se aştepta la un progres fulminant. China va evolua în propriul ritm în această problemă, ţinând seama de ceea ce consideră a fi interesele sale economice’.
Ca semn al nemulţumirii administraţiei SUA în legătură cu dosarul yuanului, responsabilul Trezoreriei /Ministrul american de finanţe/ pentru finanţele internaţionale, Charles Collyns, a condamnat, din nou, joi, politica Beijingului, în timp ce Hu Jintao se afla încă la Washington.
Potrivit lui Collyns, rigiditatea yuanului reprezintă o problemă nu doar pentru SUA, ci şi pentru ţările care se văd nevoite să facă faţă aprecierii monedelor lor. Acest lucru ‘generează costuri ridicate în alte economii emergente, care au o rată de schimb mai flexibilă’, a remarcat el.
Ca de fiecare dată cu prilejul vizitelor şefilor de stat, cele două ţări au anunţat semnarea a numeroase contracte, datorită cărora administraţia Obama va beneficia de comenzi chineze din industria americană în valoare de 45 miliarde de dolari şi va putea salva circa 235.000 de locuri de muncă americane.
Între principalii beneficiari ai acestor contracte se află constructorul de aeronave Boeing, producătorul de utilaje pentru şantiere Caterpillar, conglomeratul General Electric, dar şi procesatorul de aluminiu Alcoa.
Deşi astfel de anunţuri de acorduri sunt frecvente în preajma întâlnirilor la nivel înalt, amploarea contractelor anunţate miercuri arată profunzimea legăturilor economice dintre cele două ţări, a subliniat Yukon Huang, de la Fundaţia Carnegie pentru pacea internaţională.
‘Nu este nimic surprinzător, dar este foarte important, ţinând cont de contextul politic dintre SUA şi China. Dezechilibrele comerciale şi fricţiunile legate de locurile de muncă şi accesul la pieţe sunt cele mai mari motive de preocupare pentru cele două ţări, la ora actuală, şi de aceea încearcă să pună accentul pe ceea ce au în comun’ – a explicat analistul.
Totuşi, după cum a observat Elizabeth Economy, nu există nicio certitudine că respectivele contracte vor salva slujbe americane, pentru că au fost, probabil, însoţite de clauze privind schimburi de tehnologie ce-i vor permite Chinei să ajungă rapid să concureze companiile implicate. ‘Cât timp îşi va păstra Boeing locurile de muncă din SUA dacă îşi împărtăşeşte tehnologiile şi construieşte uzine în China?’ – s-a întrebat specialista americană în problemele Asiei.
SURSA: Agerpres
