Când junta din Myanmar a lansat pentru prima dată o lovitură de stat, în februarie 2021, s-a spus, inițial, că Beijingul, care se bucurase de o relație strânsă cu guvernul alungat de la putere, nu va susține regimul militar.

Puciul militar a provocat în Myanmar haos, război civil, atacuri asupra investițiilor chineze, atrocități în masă, valuri de refugiați, un număr mare de infecții COVID-19 și o criză economică.

China a reacționat atunci cu un anumit grad de prudență, după cum a remarcat diplomatul Sebastian Strangio: „După ce a investit considerabil în relația cu guvernul alungat de la putere, condus de Aung San Suu Kyi, liderii chinezi nu au fost deloc încântați de aparenta iraționalitate a armatei”.

Dar Beijingul a sugerat că nu renunță să-și protejeze interesele economice. Anul trecut, trimisul special al Chinei, Sun Guoxiang, a ajuns în Myanmar, unde s-a întâlnit cu liderii juntei.

Dar, după cum a remarcat Strangio, întâlnirea a fost una discretă. Poate că a fost un semn că Beijingul era pregătit pentru o susținere totală a guvernului juntei militare, inclusiv de relansarea planurilor uriașe de investiții în Myanmar. Sun ar fi cerut să se întâlnească cu lidera de facto a țării, Aung San Suu Ky, dar nu i s-a permis să facă acest lucru, potrivit CFR.org.

Tot Strangio a prezis că Beijingul va începe să facă din nou afaceri în Myanmar, că-și va intensifica sprijinul pentru juntă și va relua investițiile majore, astfel încât China să profite și mai mult de resursele naturale și de locația strategică a Myanmarului.

China a intensificat sprijinul pentru Myanmar

Acum, în timp ce toată lumea stă cu ochii pe războiul din Ucraina și nimeni nu mai spune nimic de atrocitățile regimului din Myanmar, China a făcut exact acest lucru: a intensificat sprijinul pentru Myanmar, adâncind și mai mult prăpastia între autocrațiile și democrațiile lumii.

Unii observatori sperau că Beijingul va adopta o poziție moderată cu privire la războiul din Ucraina, dar s-au înșelat, deoarece Beijingul l-a luat în brațe pe Vladimir Putin, iar instituțiile de stat chineze au ajutat la răspândirea dezinformarii.

Este imposibil de ghicit ce are în cap Xi Jinping, dar putem să ne gândim că Beijingul și-a intensificat sprijinul deschis pentru junta din Myanmar deoarece crede că nu își mai permite să lase loc aparențelor și să adopte o poziție neutră atunci când un alt regim autoritar este implicat (și a dovedit asta sprijinind Rusia în cazul invaziei din Ucraina).

Recent, ministrul chinez de Externe Wang Yi a anunțat că va sprijini regimul din Myanmar „indiferent care va fi situația”, în ceea ce agenția AP a numit „ cea mai recentă demonstrație de sprijin neechivoc al Chinei pentru regimul militar care a preluat puterea”.

AP a adăugat că Beijingul dorește să „aprofundeze schimburile și cooperarea” cu Myanmarul, potrivit oficialului chinez.

Junta militară va lua partea Chinei, blocând ASEAN

Jason Tower de la Institutul pentru Pace al SUA a explicat modalitățile prin care Beijingul încearcă să ajute la consolidarea guvernării juntei, chiar dacă războiul civil declanșat în această țară și armata se confruntă cu obstacole. Tower notează că oficialii din China au decis implementeze ”Coridorul Economic China-Myanmar” și să impulsioneze cooperarea transfrontalieră, inclusiv zone industriale transfrontaliere.

De asemenea, China a promis sprijin suplimentar pentru dezvoltarea Myanmarului, printre care și acordarea unui grant de 650 milioane de Renminbi.

Declarația comună dintre cele două state, notează Tower, prevede și că junta va ajuta la rezolvarea problemelor ASEAN, cea mai importantă organizație internațională din Asia de Sud-Est, cu Beijingul, privind Marea Chinei de Sud. Cu alte cuvinte junta militară va lua partea Chinei, blocând orice eforturi ale ASEAN de a respinge dominația tot mai mare a Beijingului asupra apelor contestate.