Beijing-ul ar putea să o lase mai moale cu proiectul BRI ( Belt and Road Initiative), estimat la un trilion de dolari, menit să răspândească influența Chinei în toată lumea, a dezvăluit, recent, The Wall Street Journal. BRI este un program masiv, lansat de Beijing în 2014, pentru construirea unei rețele de porturi, căi ferate și drumuri care să lege China de restul Asiei, Africii și Europei.
„Centura și Drumul 2.0” vine cu condiții mai dure
În cadrul Inițiativei Belt and Road, autoritățile chineze au făcut presiuni asupra băncilor să acorde împrumuturi, în condiții generoase, țărilor mai sărace, în special pentru proiecte de infrastructură care ar ajuta la consolidarea legăturilor dintre China și statele respective, notează WSJ, potrivit DailyCaller.
Acum, factorii de decizie politică de la Beijing pun la cale planul „Centura și Drumul 2.0” care ar impune condiții mai stricte pentru noile proiecte, pe fondul riscului tot mai mare de neplată din partea țărilor beneficiare, au declarat pentru WSJ persoane implicate în elaborarea noilor politici.
„Este clar că acum China încearcă să schimbe direcția”, a declarat Weifeng Zhong, cercetător la Universitatea George Mason.
În 2010, înainte ca Beijing-ul să lanseze BRI, țările considerate în dificultate financiară dețineau doar 5% din împrumuturile chineze, potrivit economiștilor Sebastian Horn, Carmen Reinhart și Christoph Trebesch.
Până la 60% din datoria chineză este în mâinile țărilor împovărate economic
Astăzi, până la 60% din datoria chineză este în mâinile țărilor împovărate din punct de vedere economic.
Colapsul economic din Sri Lanka și incapacitatea de plată a țării, din această vară, au pus în pericol capacitatea Chinei de a-și recupera datoria, iar micuța țară insulară lucrează cu Fondul Monetar Internațional la un acord de restructurare. Sri Lanka s-a confruntat cu unul dintre cele mai grave dezastre economice din istorie, după ce a rămas fără rezerve valutare, situație care a dus la o penurie paralizantă de combustibil, alimente și medicamente și la o scădere dramatică a nivelului de trai.
„China și-a folosit diplomația capcanei datoriilor pentru a câștiga un avantaj strategic față de Sri Lanka”, scria, în vară, Business Standard, citând raportul unui grup de studii de politică externă.
Orașele-port Hambantota și Colombo au fost închiriate Chinei pe o sută de ani. China este acum al doilea cel mai mare creditor al Sri Lanka, deținând peste 10% din datoria externă restantă a țării în 2019.
China a pierdut zeci de miliarde, din rambursări ale unor împrumuturi
În ultime luni, China a pierdut zeci de miliarde, din rambursări ale unor împrumuturi, și a asistat la eșecul proiectelor de infrastructură. Președintele chinez, Xi Jinping, declara, la finele anului trecut, că proiectul a devenit „din ce în ce mai complex” și necesită o abordare mai prudentă a investițiilor și o verificare mai eficientă a potențialelor proiecte.
Băncile chineze vor trebui să suporte pierderi
„Băncile chineze vor trebui să suporte pierderi”, subliniază WSJ. Poziția fermă a lui Xi privind „Zero Covid” a afectat redresarea economică post-pandemie, țara înregistrând o creștere mult sub ținta de 5,5% în acest an.
Investițiile BRI au scăzut cam cu jumătate, după izbucnirea pandemiei de COVID-19 și au rămas, de atunci, la fel, potrivit Centrului de Inițiativă pentru Centura Verde și Drumul Verde.
Din 2017, Beijingul s-a confruntat cu critici ale oficialilor străini pentru faptul că a folosit finanțarea și proiectele de infrastructură pentru a atrage într-o capcană țările sărace cu datorii mari și a câștiga astfel o pârghie strategică.