China se angajează deja într-un război neregulat cu SUA în zona gri dintre pace şi război, ale cărui aspecte sunt descrise de analize ale experţilor militari, scrie Jamie Seidel pe pagina news.com. Un război care va comasa poliţia, miliţia maritimă şi civilii, unde se întâlnesc coerciţia, intimidarea, propaganda şi manipularea, şi pregătesc un conflict convenţional: China s-a antrenat deja pe calea războiului dacă nu îl duce deja.

„Rusia şi China plănuiesc să câştige Marea Competiţie A Puterilor subminând SUA, sădind discordie şi continuând un război secret până când poziţiile din ordinea lumii sunt inversate”, arată analistul Marinei SUA Derek Bernsen.

Armata Eliberării Populare „se angajează în război neregulat”, arată o analiză a academiei militare West Point – iar armele sale sunt fluxurile de informaţie şi canalele de influenţă alături de alte tactici cibernetice, economice şi psihologice. Acestea stau în miezul victoriei aşa cum o vede PLA. Apoi, China are miliţia maritimă cu care îşi afirmă drepturile teritoriale în Marea Chinei de Sud şi de Est. Militarii din Beijing au şi un nume pentru războiul neregulat:„CeleTrei Războaie” – opinia publică, morala şi procesele legale, scrie Seidel. Toate manipulate pentru finalităţile Beijingului.

China, împotriva naţiunilor care găzduiesc forţe SUA

„Ne putem aştepta ca înainte şi în cursul unui conflict, China să-şi ascută aceste eforturi mai ales împotriva naţiunilor care găzduiesc forţe SUA. China ar putea promova naraţiuni despre abuzurile militare asupra populaţiei locale, unele exagerate, altele imaginare, astfel încât să o asmută împotriva susţinerii guvernului lor pentru SUA”, arată raportul West Point.

Un nou raport al Institutului australian de politici strategice (ASPI) observă că există o piaţă productivă pentru furnizori de servicii „bani pentru influenţ㔄 prin care actorii statali îşi pot externaliza propaganda şi campaniile de influenţă.

„Aceşti actori comerciali sunt tot mai prezenţi în ţesătura campaniilor politice în multe ţări. Pe de altă parte, lipsa transparenţei din jurul acestor activităţi riscă să corupă calitatea democraţiei în mediile în care operează”, arată ASPI.

Cum să câştigi de partea sa guverne şi să elimini părerile contrare?

Făcând în aşa fel încât politicile Chinei să fie acceptate tacit, chiar dacă sunt împotriva „intereselor noastre naţionale”, e de părere analistul John Lee de la Centru de Studii ale SUA.

China poate pretinde orice dacă îşi întăreşte argumentele cu cinci mesaje esenţiale pe care le repetă până ce se impun conştiinţei publice.

1. China este o civilizaţie dominantă istoric.

2. Partidul Comunist Chinez este permanent şi neschimbat.

3. Nimic nu poate descuraja Beijingul.

4. China este pregătită să plătească orice preţ pentru a-şi atinge obiectivele.

5. SUA se află într-o stare terminală de declin.

„Dacă acceptăm aceste enunţuri, motivaţia statelor regionale de a opune rezistenţă sau a contracara fie şi politicile coercitive extreme este diminuată considerabil, în pofida faptului că suntem în profund dezacord cu China.

Este mesajul care subîntinde cascada de ameninţări ale Beijingului la adresa Australiei – că ar fi bine să extragem ce putem pozitiv din acest viitor iminent sino-centric – cum aparent face Noua Zeelandă – decât să îl combatem”, spune analistul.

Beijingul îşi toacă mărunt vecinii

Totuşi „China şi Partidul Comunist au slăbiciuni,vulnerabilităţi şi dependenţe care sunt deghizate cu multă atenţie şi grijă pentru a perpetua doar naraţiunea preferată”.

Beijingul îşi toacă mărunt vecinii presând continuu la graniţele sale cu India, Taiwan, Japonia, Filipine şi Vietnam. Din jocul puterii fac parte aeronave militare, nave de război, miliţii de pescuit şi chiar dezvoltări imobiliare. Nu se trage vreun foc de armă, dar orice incursiune cere un răspuns, altfel se pune o victorie pentru Beijing. Indiferent ce se întâmplă însă, China este cea care câştigă, scrie Seidel. De pildă în Taiwan, a cărei forţă aeriană mică şi uzată nu poate intercepta fiecare mişcare agresivă a Beijing-ului.

„Avem în vedere problema unui război de uzură”, spunea luna trecută în parlament ministrul adjunct de apărării din Taiwan.

„China nu prezintă niciodată o ameninţare militară, dar, în mod evident, rupe din pregătirea militară a Taiwanului afectând balanţa puterii”, spune analistul Greg Poling de la Centrul pentru Studii internaţionale şi strategice (CSIS). La fel şi ceilalţi vecini: Filipine nu ştie cum să înlăture flota de pescuit a miliţiei maritime chineze, întrucât Beijingul reacţionează imediat denunţând „influenţă negativă asupra relaţiilor bilaterale și a stabilităţii şi păcii în Marea Chinei de Sud” ( Ministerul de Externe Chinez). India se străduieşte să oprească avansarea Chinei în Munţii Himalaya.

China te epuizează mărunt şi te împinge înapoi

Japonia cumpăneşte cum să gestioneze numeroasele nave ale Pazei de Coastă chineze în apele sale: „Beijingul nu-ţi da niciodată un termen dincolo de care ai avea motive să foloseşti forţa. Pur şi simplu te epuizează mărunt şi te împinge înapoi”, spune Poling.

Anul trecut China a fost acuzată că a lansat un atac cibernetic ce a tăiat curentul în capitala indiană. Un atare „război nerestricţionat” e conceput pentru câştigarea bătăliei înainte să se tragă un singur foc de armă.Dar nu totul e sabotaj, ci mai sunt şi actele de spionaj. Beijingul „nu mai vede nicio utilitate în abordarea convenţională a războiului poporului, care a presupus atacuri ale valului uman în bătălii terestro-centrice”, scrie Institutul de Război Modern.

„PLA se pregăteşte acum să lupte de-a lungul mai multor domenii, este centrat să câştige ceea ce numeşte războaie informaţionale şi priveşte superioritatea informaţională ca motorul planificării operaţionale”. Asta înseamnă furt al proprietăţii intelectuale, perturbare digitală, propagandă, scrie Seidel.

Războiul informaţional acoperă majoritatea acţiunilor dintre SUA şi Rusia, SUA şi China

„Războiul informaţional, combinat cu acte de agresiune politică şi economică, acoperă majoritatea acţiunilor dintre Statele Unite şi Rusia, Statele Unite şi China”, spune analistul Derek Bernsen.

„Operaţiunile cibernetice şi informaţionale mai au şi avantajul dificultăţii de atribuire. O operaţiune de război al informaţiilor executată sublim şi-ar şterge propriile urme şi ar semăna îndoieli cu privire la faptul dacă chiar s-a întâmplat sau ar răspândi dezinformare cu privire la o operaţiune care s-a întâmplat sau poate că nu ”.

Miliţiile, partizanii şi mercenarii au fost arme utilizate în conflicte internaţionale pentru a conferi aerul „negabilităţii implauzibile”. China a preluat conceputul şi l-a formalizat în stabilirea Poliţiei populare înarmate (PAP) alături de mai cunoscuta Miliţie maritimă – forţa din „zona gri” a Chinei pentru controlul flotei de pescuit şi dominaţia asupra teritoriilor contestate. Apoi, odată ce se deschide focul, aceste acţiuni ale războiului neregulat vor arunca unităţile civile în luptă. „Experţii chinezi discută despre o serie de misiuni de război pentru miliţia maritimă, între care adunare de informaţii, supraveghere şi recunoaştere (ISR), contra-ISR, sabotaj, misiuni antiaeriene, raiduri şi război electronic”, avertizează raportul IWM.

„Activităţile de război neregulat sunt atât de complet integrate cu tacticile şi operaţiunile convenţionale încât nici nu mai sunt identificate ca„ neregulate”.

Sursă foto: Dreamstime