China se confruntă cu o amenințare din cauza războiului: Economia țării este extrem de sensibilă
În urmă cu două săptămâni, când a început invazia Rusiei în Ucraina, Jane Yan, o șefă dintr-o fabrică producătoare de piese de mașini din estul Chinei, a spus că nu e prea îngrijorată de impactul acestui incident. În definitiv, clienții din Rusia și din Ucraina reprezentau mai puțin de 5% din vânzările de anul trecut ale companiei.
Dar din momentul când ferocitatea atacului rus a început să devină evidentă, previziunile s-au schimbat substanțial. Clienți importanți din țări precum Polonia și Germania și-au suspendat comenzile la compania din Zhejiang, arată The Financial Times.
„Un client din München a spus că i se pare o greșeală să trimită bani unei țări care tolerează războiul din Ucraina, îmi pare rău”, afirmă dna Yan, cu rugămintea ca numele patronului să nu fie precizat. Ea a adăugat că, de la începutul conflictului, numărul clienților europeni care s-ar arăta interesați a scăzut dramatic. “Sper ca războiul să se termine cât mai curând”.
Asupra lui Xi Jinping încep să se facă exact aceleași presiuni. În primele zile ale invaziei ruse, China a încercat ‘să-și bage capul între umeri’, poate, cu speranța că o scurtă intervenție mai dură nu va stârni prea multe valuri.
Dar începând de săptămâna trecută, când Rusia și-a intensificat bombardamentele în zonele urbane, Xi s-a trezit în fața a două crize convergente. Fiind cel mai mare importator de petrol și cel mai mare achizitor de alimente din lume, economia Chinei este extrem de sensibilă în fața crizelor de pe piață pe care care războiul și sancțiunile aferente le-au provocat. Ea riscă totodată o ripostă de ordin diplomatic, mai ales în Europa, unde mulți o consideră aproape complice la invazie.
Nu mai departe de luna trecută, Xi și liderul rus, Vladimir Putin, au semnat la Beijing un „acord nelimitat”, acord care l-a făcut pe un înalt oficial american să afirme că relațiile ruso-chineze sunt „mai puternice decât o alianță”.
Dar aceste relații strânse survin cu un preț mai mare decât cel pe care China și l-ar fi imaginat vreodată, având în vedere că Putin conduce în Ucraina o sângeroasă, dar prost coordonată invazie care, prin asociere, a pătat și Beijingul.
Unii politicieni și oficialii unor guverne din SUA, Europa, Australia și Japonia văd acum în Beijing un părtaș al axei dictatoriale care se întinde pe continentul euroasiatic.
Deși China a discutat ideea de a a avea un rol de mediator în acest război, oficialii occidentali nu prea văd că Beijinul și-ar revizui relațiile strânse cu Rusia. Dar ei cred că presiunile asupra liderului chinez sunt în creștere.
Bill Burns, directorul CIA, afirmă că pe Xi și pe ceilaalți lideri chinezi conflicul din Ucraina i-a surprins cu garda jos.
„Ei sunt deranjați de o reputație care poate fi afectată de strânsa lor asociere cu președintele Putin și, în al doilea rând, de consecințele economice”, a declarat Burns în fața Congresului, săptămâna trecută. El a adăugat că chinezii au fost totodată surprinși „de felul în care Vladimir Putin a reușit să îi facă pe europeni și pe americani să se strângă și mai mult laolaltă”.
’Țarul și împăratul’
În pofida presiunilor crescânde și a semnalelor vizând posibilitatea de a deveni un mediator, deocamdată, puține lucruri semnalează că China s-ar delimita de Rusia.
Oficialii chinezi afirmă în continuare, așa cum a făcut-o, luni, și ministrul chinez de externe, Wang Yi, că Rusia este „cel mai important partener strategic al Chinei”.
„China își dore;șe tortul și vrea să îl și mănânce”, a declarat un oficial american. „În plan privat, ei rămân alături de Rusia, dar, public, chinezii nu vor să fie pătați prin vina acestei asocieri”.
Sheena Greitens, un expert în problemele Chinei de la Universitatea din Austin, Texas,, afirmă că situația din Ucraina a silit China „să dea înapoi”, dar, deși China afirmă că sprijină o soluționare diplomatică, Greitens spune că țara se pierde în tot felul de „platitudini”.
„Vorbesc despre suveranitate și despre integritate teritorială, niște principii care sunt evident violate în fața întregii lumi”, spune dna Greitens. Dar ea adugă că chiar dacă unii oficiali chinezi au dorit sincer să reconsidere relațiile cu Rusia, ei vor avea de luptat tocmai pentru că Xi și-a pus „amprenta sa foarte personală asupra relațiilor ruso-chineze”.
Alexander Gabuev, un important cercetător de la Carnegie Endowwment, o institu’ie din Moscova, spune că există niște motive întemeiate ale „reacțiilor chimice” personale dintre Xi și Putin. „Pentru prima oară, avem de-a face cu doi lideri care sunt asemănători”, spune el, subliniind totodată că ei sunt cam de aceeași vârstă, că au avut o „copilărie grea” și că „amîndoi vor să redea măreția țărilor lor”. „Important este totodată și faptul că atât Rusia lui Putin, cât și China lui Xi au ajuns mult mai bazate pe liderii lor… țarul și împăratul”, adaugă el.
Ryan Hass, expert în China de la Bookings Institution, adaugă că, până acum, nu sunt semne că China și-ar reorienta poziția.
„Beijingul a continuat să ‚gâdile’ Moscovaa chiar dacă, teoretic, cei doi caută să se arate neutri”, spune Hass. „Chinezii își spun că Ucraina e o problemă îndepărtată și că ei pot evita să se se implice. Va fi important ca Beijingul să fie convins că orice interes al Chinei nu va fi afectat de invazia Rusiei”.
Din perspectiva Beijingului, relația strânsă cu Rusia este rezultatul direct al atitudinii tot mai agresive a SUA față de China din ultimul deceniu.
În opinia oficialilor chinezi, această situație a început din momentul când Barack Obama și-a lansat un ‚pivot’ în Asia, iar demersul s-a accelerat atunci când Donald Trump, după un an de negocieri comerciale cu jumătate de gură, a declanșat un vajnic război comercial cu China, care a început cu impunerea unilaterală a unor taxe punitive și care ulterior s-a agravat prin restricții impuse accesului companiilor chineze la tehnologiile americane de ultimă oră.
„Adevăratul obiectiv al SUA… este acela de a înființa o versiune indo-pacifică a NATO”, a declarat, luni, Wang, ministrul de externe al Chinei.”Demersul ar căuta să mențină un sistem de hegemonie a SUA, ar submina… cooperarea regională (în sud-estul Asiei) și ar compromite la nivel general și pe termen lung interesele țărilor din zonă. Asemenea acțiuni perverse sunt sortite e;ecului”.
Ni Lexiong, un analist independent specializat în probleme militare din Shanghai, susține că deși, în acest moment, „nu este bine ca China să se apropie prea mult de Rusia, ea nu poate face o schimbare de 180 de grade”. Tocmai politicile lui Trump și cele ale lui Biden, susține el, au fost cele care au adus China și Rusia laolaltă – mai ales prin faptul că Statele Unite și-au întărit relațiile cu Taiwanul, insula autonomă pe care Beijingul și-o revendică drept parte a teritoriului său.
„Într-o stratregie geopolitică mai largă, China are nevoie de Rusia. Chinei îi este imposibil să condamne Rusia”, spune el. „Statele Unite nu doresc ca Taiwanul să se reunească cu China independent de dorința americanilor de a controla Asia. În privința Taiwanului, între SUA și China există niște contradicții ireconciliabile. Intenționat sau nu, Statele Unite au împins China în tabăra prorusă”.
Sima Nan, un influent comentator naționalist dni Bejing, susține că alianța de facto a Chinei cu Rusia este în ultimă instanță, una de supraviețuire. „Nu putem spune că sprijinim Rusia, dar manifestăm o oarecare simpatie față de Rusia”, spune el. „Dacă Occidentul zdrobește Rusia, China ar fi cea care ar putea urma”.
