Beijingul susține Moscova în chestiunea sancțiunilor occidentale, apelând în același timp la dialog și refuzând să dea impresia că este în mod sistematic de acord cu partenerul său rus.
În timp ce presa chineză comemorează cea de-a cincizecea aniversare a vizitei istorice a președintelui american Richard Nixon la Beijing, recunoașterea de către Moscova a celor două ”republici autoproclamate” Luhansk și Donețk și prezumtiva intrare a trupelor ruse în Donbass par să pună Beijingul într-o situație stânjenitoare, transmite Le Monde.
China face apel la dialog
Deși China este dispusă să susțină Rusia în cazul unor eventuale sancțiuni occidentale – după cum o atestă seria de acorduri încheiate pe 4 februarie de către președintele rus Vladimir Putin și omologul său chinez Xi Jinping – ea evită să se angajeze în mod public alături de partenerul său.
La Consiliul de Securitate al ONU de luni 21 februarie, reprezentantul chinez a adresat un apel tuturor părților la dialog pentru ”căutarea unui răspuns rezonabil pentru îngrijorările fiecărei părți”. Marți la prânz, ministrul chinez de externe a publicat rezumatul dialogului telefonic dintre ministrul Wang Yi și șeful diplomației americane, Anthony Blinken, referitor la ”Ucraina și Coreea de Nord”. Ministrul chinez de externe a reiterat că trebuie respectate «preocupările legitime de securitate ale fiecărei țări». Nici critici, nici aprobări ale politicii ruse. Cu toate acestea, cu doar trei zile în urmă, Wang Yi declarase, în cursul conferinței privind securitatea de la Munchen, că ”independența și integritatea teritorială a tuturor țărilor trebuie să fie menținută”. ”Ucraina nu face excepție”, a mai adăugat acesta.
Marți, cotidianul China Daily, tribuna în limba engleză a Partidului Comunist, nota într-un editorial că responsabilitatea escaladării situației revine ”SUA și NATO”, care ”au respins cererile Moscovei referitoare la securitatea sa”. Dar tot acolo citim: ”Războiul ca soluție la amenințări imaginare la adresa securității nu este în ton cu epoca noastră. Iar costul unui război ar putea fi prea ridicat pentru oricare dintre țări”.
Beneficii geopolitice
Experții se arată mai puțin conciși. Cui Hongjian, director al Departamentului Europa al Institutului de studii internaționale (CIIS) de la Beijing, constată că, deși Rusia și China sunt partenere, ele nu sunt aliate. ”Suntem împreună, dar avem propriul spațiu /de opinie/. China nu a fost mereu de acord cu Moscova. Ucraina nu figurează în comunicatul comun din 4 februarie”, explică Hongjian au Monde.
Site-ul naționalist Guancha.cn republică marți un articol al cercetătoarei Gao Cheng, de la Academia chineză de Științe. Aceasta observa încă de acum șase ani că ”un conflict în Ucraina va întări legăturile dintre Rusia și China, în special în domeniul economic”.
Prin crearea unei crize în inima Europei, Moscova ar putea servi în mod indirect intereselor Beijingului.
„Dacă Rusia ar urma să invadeze Ucraina și să provoace un conflict prelungit în Europa de Est, China ar putea trage foloase geopolitice. Statele Unite ar fi forțate să se concentreze pe această criză, ceea ce ar da Beijingului o mai largă marjă de manevră. Severele sancțiuni impuse de Occident Moscovei determină o și mai mare dependență a Rusiei de China”, crede și Minxin Pei, profesor la Claremont McKenna College (California), citat de Nikkei Asia, publicație online. Chiar dacă situația Ucrainei și a Taiwanului nu sunt similare, atitudinea Washingtonului, care refuză orice angajament militar împotriva Rusiei nucleare, nu poate decât să incite Beijingul să se înarmeze și mai mult.