Pe glob, circa 1,4 miliarde de oameni nu au acces la energie electrică, circa 880 de milioane de persoane trăiesc, încă, fără apă potabilă și 2,6 miliarde de semeni de-ai noștri nu au canalizare. Se estimează că circa un miliard de oameni din întreaga lume stau la cel puțin 25-30 de de minute de un drum care să poate fi practicat și iarna și vara, potrivit fp.com. Prin urmare, posibilitățile de investiții sunt enorme, fie că vorbim de fonduri guvernamentale sau de bani privați.
Pornirea unor investiții ample în domeniul infrastructurii, atât în statele bogate, cât și în cele în curs de dezvoltare, ar duce la o mai bună ocupare a forței de muncă, la scăderea ratei șomajului și o diminuarea presiunii asupra bugetului asigurărilor sociale. Și acestea ar fi doar câteva avantaje.
Potrivit unui raport al Băncii Mondiale, investițiile în infrastructură pot da un impuls puternic economiilor din statele aflate în curs de dezvoltare, deaorece îmbunățesc integrarea economică a regiunilor mai slab dezvoltate, cresc atractivitatea țării sau a regiunii în ochii investitorilor și dau un avânt comerțului.
Cu cât contribuie infrastructura la creșterea economică
Același raport al Băncii Mondiale arată că statele în curs de dezvoltare datorează infrastructurii cel puțin 1,6% din creșterea obținută în perioada 2001-2005 comparativ cu perioada 1991-1995. Infrastructura și-a spus cel mai bine cuvântul asupra dezvoltării economiei în Asia de Sud, unde proiectele de construcție de drumuri, de cale ferată, dar și cele de alimentare cu energie electrică și apă potabilă au determinat o creștere economică anuală de circa 2,7%.
De asemenea, dacă economiile africane ar reuși să reducă la jumătate diferența dintre nivelul lor de infrastructură și cel existent în India sau Pakistan, ar înregistra creșteri economice anuale de peste 1,6-2,2%.
Creșteri economice mai mari cu 2% s-ar înregistra și în America Latină dacă statele de pe continent ar reuși să-și aducă infrastructura la nivelul celei din Bulgaria sau Turcia.
China: 76.000 de kilometri de autostrăzi au adus o creștere economică de 6%
”Foreign Policy” observă, însă, că, în prezent, doar China ia în serios investițiile în infrastructură, atât acasă, cât și în străinătate. Anul trecut, chinezii au investit circa nouă miliarde de dolari în dezvoltarea infrastructurii africane. Un alt milion de dolari l-au investit arabii, indienii și brazilienii.
Harnici au fost chinezii și la ei acasă. Conform ultimelor statistici, China avea la finalul anului 2010 o rețea de autostrăzi de 76.000 de kilometri, întrucât dezvoltarea infrastructurii a fost prioritară în cadrul planului de stimulare a economiei, în valoare de patru mii de miliarde de yuani. Mai mult, asiaticii și-au propus să facă încă 79.000 de km de autostradă în următorii 10 ani. Potrivit raportului Băncii Mondiale în lipsa infrastructurii extinse China ar fi înregistrat creșteri anuale de 3%, nu de 9%, așa cum se întâmplă în prezent.
Ce vrea România de la infrastructura ei
În strategia privind dezvoltarea infrastructurii din România între 2007 și 2013, se schița faptul că autoritățile române doreau prin modernizarea căii ferate existente, a drumurilor naționale și prin construirea de autostrăzi să crească ”volumul activităţii de transport în PIB de la 3,6 miliarde euro (în prezent, respectiv 2004) la minimum 7 miliarde euro până în 2015”. În această perioadă România ar fi trebuit să ajungă la peste 1200 de kilometri de autostradă, ar fi trebuit să circule cu peste 160 km /h pe calea ferată și ar fi trebuit să aibă transport intermodal. Guvernele și miniștrii transporturilor care s-au perindat prin biroul aflat vizavi de Gara de Nord din Capitală s-au împotmolit când a fost vorba despre punerea în aplicare a acestei strategii.

Potrivit actualei șefe de la Transporturi, democrat-liberala Anca Boagiu, vom avea 800 de kilometri de autostradă în 2012. „Sunt mai mulţi factori care au împiedicat construirea de autostrăzi: întârzierea în acreditarea autorităţii de management, care s-a întâmplat în 2009, precum şi o comunicare insuficient de bună cu Comisia Europeană. Dar astăzi avem în execuţie 276 de kilometri de autostradă şi sunt 183 de kilometri de autostradă care au fost adjudecaţi pe bani europeni", a declarat ministrul Transporturilor, la emisiunea „După 20 de ani" a postului Pro TV.

În lipsa unui raport care să vorbească despre cum ar fi arătat economia românească cu o infrastructură de transport modernizată, ne vom mulțumi să menționăm opinia profesorului de economie Daniel Dăianu. Potrivit acestuia, dacă reuşim să creştem încasările la buget cu cel puţin 2% prin majorarea gradului de absorbţie al banilor europeni, vom câştiga 0,5-1% la creşterea economică în 2012. Lucru de loc de neglijat ținând cont Fondul Monetar Internațional (FMI) estimează că economia românească nu va crește cu mai mult de 2% anul viitor.

Afirmația făcută de fostul ministru de Finanțe este relevantă deoarece România își bazează în mare parte strategia de dezvoltare a infrastructurii de transport și nu numai pe fondurile europene.

Cum finanțăm proiectele de infrastructură

Nu există un singur răspuns la întrebarea cum finanțăm proiectele de infrastructură. Bani pentru proiectele de infrastructură ne dă Uniunea Europeană, ar trebui să avem și la buget, am putea atrage sectorul privat prin finanțarea construcției unor sectoare de autostrăzi prin concesiune sau în partneriat public-privat.
Sau putem să apelăm la chinezi, oricum sunt singurii care au în acest moment bani de plasat.