Cu un buget de 4,5 miliarde de euro pentru achiziţionarea de tehnică militară, Romånia este un „ţånţar“ pe långă greii cursei înarmării. Anul trecut s-au cheltuit în acest scop 1,34 mii de miliarde de dolari.
Încă de anul trecut, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a decis alocarea de la buget a 4,5 miliarde de euro pentru achiziţionarea de echipamente militare, iar majoritatea fondurilor, dacă nu în întregime, urmau să fie direcţionate către achiziţionarea avioanelor de luptă. Săptămåna trecută însă, autorităţile au nuanţat problema, punåndu-şi întrebarea dacă nu cumva ar trebui să achiziţionăm fie mai puţine avioane, fie unele ceva mai ieftine, în aşa fel încåt să rămånă bani şi pentru alte dotări. Cum ar fi, de pildă, modernizarea sau înlocuirea anticelor „care de luptă“ ARO, cu care soldaţii romåni patrulează şi intervin în Orientul Mijlociu. Desigur, decizia finală în această privinţă are alt substrat, bătălia dintre tabăra susţinătorilor achiziţionării de echipament american, susţinută de preşedintele Băsescu, şi cea a apropiaţilor industriei de armament europene, spre care înclină premierul Tăriceanu.
Unul dintre motivele invocate de autorităţi pentru a înclina către filiera americană, adică importul de avioane F-16 produse de Lockheed Martin, este costul mai redus al pregătirii piloţilor şi al achiziţionării sistemelor noi de armament, iar varianta de a cumpăra avioane F-16 uzate ar fi opţiune mai ieftină, care ar permite achiziţionarea unor avioane de ultimă generaţie în viitor. „Nu suntem atåt de bogaţi încåt să ne permitem să cumpărăm tot ce au nevoie forţele noastre armate“, a declarat secretarul de stat Corneliu Dobriţoiu pentru Financial Times, cotidian care alocă o analiză pe tema achiziţiilor militare ale guvernului de la Bucureşti.
Cea mai bună ofertă pare să vină însă din partea producătorului suedez Grippen, care cere doar trei miliarde pentru cele 48 de avioane Saab şi ar fi dispusă, potrivit unor surse din piaţă, să ofere un offset de 100%.
Dacă ar fi să ne luăm după datele internaţionale, în perioada 2003 – 2007, ţara producătoare care a beneficiat cel mai mult de pe urma importurilor romåneşti de armament este Marea Britanie, aşa cum arată Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI) în raportul său anual pe 2008.
SIPRI desenează şi harta celor mai importante transferuri de tehnologie militară în ultimii cinci ani. SUA rămån cel mai mare exportator şi producător de armament, cu o cotă de 45% din totalul cheltuielilor de înarmare la nivel mondial şi cu un export cifrat, în 2006, la circa 14 miliarde din totalul estimat de 45,6 miliarde de dolari, încasate la nivel mondial din exportul de armament. Exporturile SUA au avut ca destinaţie preferată Coreea de Sud, Israelul, Emiratele Arabe Unite şi Grecia.
Cel de-al doilea mare exportator, Rusia, a livrat mai ales către China (45% din totalul exporturilor de armament), India, Venezuela şi Algeria. Rusia, cu 6,5 miliarde de dolari încasaţi, este cel de-al doilea mare exportator mondial de armament, urmată de Franţa, Marea Britanie şi Israel.
Potrivit raportului SIPRI, cel mai mare importator de armament în perioada 2003 – 2007 a fost China, cu o cotă estimată la 12% din totalul mondial al importurilor, urmată de India, Emiratele Arabe Unite, Grecia şi Coreea de Sud. „Totuşi, 2007 a indicat o potenţială schimbare a acestor ierarhii, prin scăderea cererii din partea Chinei“, arată raportul menţionat.
La nivel mondial, cheltuielile cu înarmarea sunt estimate, pentru 2007, la 1.339 de miliarde de dolari, cu 6% mai mult, în termeni reali, faţă de anul precedent şi cu 45% mai mult faţă de 1998. Această cifră reprezintă 2,5% din PIB-ul mondial şi echivalează cu 202 dolari pe cap de locuitor al planetei, cheltuiţi pentru înarmare.
În ultimii zece ani, zona care şi-a sporit cheltuielile de înarmare cu cel mai ridicat procentaj, 162%, este Europa de Est, mai ales pe fondul necesităţii statelor din zonă de a se alinia la cerinţele de securitate militară ale NATO şi UE. Raportul SIPRI include însă aici şi Rusia, care a contribuit cu 86% la această creştere regională.
282 de milioane de euro, adică 924 de milioane de lei, este suma alocată în acest an pentru înzestrarea
armatei romåne
