Militanţi prodemocraţie au defilat în număr mare la Hong Kong în prima zi a noului an, în cadrul unei manifestaţii marcate de confruntări cu poliţia, care a arestat circa 400 de persoane, informează AFP, conform Agerpres.

Peste un milion de persoane au participat la manifestaţie, potrivit organizatorilor. „Participarea totală a depăşit 1,03 milioane din 9 iunie”, data primei manifestaţii de amploare care a marcat începutul mişcării de protest, a estimat Frontul civil al drepturilor omului (FCDH).

Fosta colonie britanică traversează din luna iunie cea mai gravă criză de după retrocedarea sa către Beijing în 1997. În aproape şapte luni, mişcarea pentru obţinerea reformelor democratice a fost marcată de mari marşuri paşnice, dar şi de confruntări violente între poliţişti şi manifestanţi.

Confruntările au escaladat și aproape 400 de persoane au fost arestate

Miercuri, autorităţile au cerut organizatorilor să pună capăt marşului mai devreme decât fusese prevăzut din cauza confruntărilor. Autorizat, el debutase paşnic în cursul după-amiezii, dar confruntările au izbucnit în timp ce coloana parcurgea cartierul Wan Chai.

„Aproximativ 400” de manifestanţi au fost arestaţi, în special pentru „reuniune ilegală şi deţinere de arme”, a anunţat un responsabil al poliţiei din Hong Kong.

Vizată de cocteiluri Molotov, poliţia antirevoltă a făcut uz de gaze lacrimogene şi de gaz cu piper.

„Poliţia ne-a cerut să dispersăm marşul”, i-au anunţat pe manifestanţi organizatorii prin megafon. „Vă rugăm, plecaţi imediat în calm şi linişte!”.

În scene devenite familiare, poliţia antirevoltă a ocupat poziţii în zona unde avea loc manifestaţia, inclusiv în staţia de metro Wan Chai. Manifestanţi mascaţi şi îmbrăcaţi în negru s-au adunat pentru a construi baricade şi unităţi comerciale au fost vandalizate. Aceste confruntări au fost totuşi minime, comparativ cu episoade precedente haotice.

Scopul acestor manifestații de amploare

Manifestaţia avea scopul să exercite presiune asupra executivului local pentru ca acesta să dea curs cererilor protestatarilor de a institui un sufragiu universal real, o anchetă independentă asupra comportamentului poliţiei şi amnistierea persoanelor arestate din iunie – circa 6.500 dintre care aproape o treime având vârste sub 20 de ani.

„Este trist că revendicările noastre din 2019 trebuie reluate în 2020”, şi-a exprimat regretul Jimmi Sham din FCDH, adresându-se mulţimii înainte de plecarea în marş. „Noi ne aşteptăm la mai multă represiune în viitor. Trebuie să ne pregătim activ pentru luptă”, a spus el.

Mulţi participanţi arborau pancarte care aminteau principalele revendicări.

„Statul de drept, drepturile omului şi libertatea Hong Kong-ului au fost erodate progresiv”, declară un manifestant mascat, într-un discurs susţinut în faţa protestatarilor. „Locuitorii Hong Kong-ului au fost împinşi spre o situaţie disperată. Acesta este motivul pentru care trebuie să ieşim în stradă astăzi”, a adăugat el.

Marţi seara, mii de persoane se adunaseră în tot oraşul pentru a aştepta venirea Anului Nou, numărând în cor:”Zece!Nouă! Eliberaţi Hong Kong-ul, revoluţia acum!”.

În cartierul Mong Kok, grupuri mici au incendiat baricade şi poliţia a făcut uz de gaze lacrimogene pentru prima oară în 2020.

Puţin mai devreme în cursul zilei de marţi, mii de manifestanţi formaseră lanţuri umane de mai mulţi kilometri în oraş. Ei au intonat „Glorie Hong Kong-ului!”, imnul mişcării de contestare şi au agitat pancarte care invitau la continuarea în 2020 a bătăliei pentru democraţie.

Suscitată iniţial de un proiect de a autoriza extrădările spre China continentală, abandonat de atunci, mişcarea de contestare s-a extins ulterior pentru a denunţa controlul exercitat de Beijing asupra oraşului.

Mişcarea a cunoscut o acalmie după victoria zdrobitoare la sfârşitul lunii noiembrie a taberei prodemocraţie în cursul alegerilor locale percepute ca un referendum asupra gestionării crizei de către guvernul local susţinut de Beijing.

Dar manifestanţii au jurat să-şi continue lupta pentru mai multe libertăţi. Până în prezent revendicările lor au fost respinse de executivul hongkonghez condus de Carrie Lam, aliniat poziţiei Beijingului.