În timp ce ponderea sa nu face decât să crească, relaţiile sale cu celelalte puteri s-au complicat şi ar putea, potrivit experţilor, să se tensioneze mai mult în 2011 în contextul în care tentaţia unei replieri ideologice a apărut la Beijing.
După ce a depăşit Franţa, Marea Britanie şi Germania datorită unei creşteri de aproximativ 10%, China a detronat în acest an Japonia de pe locul doi în economia mondială.
Vocea Chinei a fost din ce în ce mai solicitată în problemele mondiale, în special în cadrul G20. Presupusa slăbire a monedei chineze a acaparat summituri internaţionale, deciziile sale de politică monetară au făcut să tremure marile pieţe bursiere.
‘China are acum o economie mult mai mare şi deciziile pe care le ia au consecinţe asupra întregii planete’, a constatat Tom Orlik, analist în Beijing la Stone&McCarthy Research Associates.
Plenul Partidului Comunist din octombrie a confirmat că succesiunea preşedintelui chinez Hu Jintao avansează, cu lansarea pe orbită a probabilului său succesor, Xi Jinping. Dar dincolo de uşile închise ale Comitetului Central, vocile care cer reforme politice au fost din ce în ce mai puternice, menţionează AFP.
În acest context acordarea Premiului Nobel pentru Pace disidentului chinez Liu Xiaobo, aflat în închisoare, a fost un act intolerabil pentru Beijing. Fără reţinere şi fără complexe, Beijingul a utilizat cenzura, invectivele, ameninţările şi presiunile, dând comunităţii internaţionale imaginea unei Chine refractare, inflexible, comentează sursa citată.
‘Reacţiile autorităţilor chineze (…) nu au făcut decât să întărească un sentiment de neîncredere crescut faţă de Beijing’, a apreciat, la rândul ei, Valérie Niquet, director al Centrului Asia din cadrul Institutului francez de relaţii internaţionale. Occidentul este ‘mai preocupat în faţa unei Chine ce pare să aleagă replierea ideologică şi afirmarea naţionalistă’, a adăugat ea.
Pe plan diplomatic, anul a fost marcat pentru China de un ‘revers în relaţiile sale cu majoritatea celorlalte puteri’, a apreciat, la rândul său, Jonathan Holslag, de la Institutul de cercetare privind China contemporană din Bruxelles (BICCS).
‘Dificultăţile cu SUA indică faptul că există goluri între interese şi aşteptări ce ar putea să nu fie umplute’, a adăugat Jonathan Holslag. ‘Chinei nu-i place supremaţia americană în Asia de Est’, a adăugat el.
În acest an s-a constat ‘o marginalizare a Chinei pe scena internaţională şi în special în Asia’, a apreciat dna Niquet.
În timp ce Beijingul s-a abţinut, în pofida presiunilor internaţionale de a-l condamna pe aliatul său nord-coreean pentru bombardamente lansate pe o insulă din Coreea de Sud, s-a constatat o întărire a legăturilor strategice între Japonia, Coreea de Sud şi SUA.
‘Contrar anului trecut, când China a fost foarte apreciată pentru rolul ei în faţa crizei financiare, ea a fost mult criticată în acest an pe tema crizei coreene’, a menţionat Hu Xingdou, de la Universitatea de Tehnologie din Beijing.
Pentru 2011, mulţi analişti, ca de exemplu Jonathan Holslag, prevăd că ‘relaţiile Chinei cu Occidentul vor continua să se tensioneze’.
SURSA: Agerpres
Citeşte şi Cât de sărac este poporul chinez?China a construit orașe în care nu locuiește nimeniCe nu ştiai despre China
