Banca Centrală a Chinei (PBOC) a suspendat până în martie cel puţin trei instituţii străine de creditare care efectuau tranzacţii valutare, au declarat miercuri pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.
Lichidarea poziţiilor spot pentru clienţi şi alte activităţi legate de operaţiunile transfrontaliere (onshore şi offshore) se află printre serviciile suspendate de PBOC.
Reprezentanţii Băncii Centrale a Chinei nu au comentat informaţia.
Numele celor trei bănci nu este cunoscut iar motivarea deciziei nu a fost inclusă în documentele trimise băncilor străine de PBOC, susţin sursele.
Măsura vine după ce în august Banca Centrală a Chinei a devaluat moneda naţională, yuanul, la cel mai redus nivel faţă de dolar din ultimii aproape trei ani. De atunci, PBOC s-a confruntat cu dificultăţi în gestionarea cursului de schimb şi în stoparea ieşirilor de capital, în condiţiile încetinirii economiei.
Autorităţile de la Beijing au avertizat băncile că se vor confrunta cu noi restricţii dacă profită de diferenţele de curs valutar, susţin sursele.
Ei speră să atenueze presiunile asupra yuanului şi asupra achiziţiilor de valută. Dar nu cred că autorităţile vor adopta măsuri dure de control al capitalului, le vor consolida probabil pe cele existente, a declarat un economist sub protecţia anonimatului.
Un raport pe 2015 realizat de Asiamoney arată că principalele bănci străine prezente pe piaţa forex din China sunt Deutsche Bank, Australia and New Zealand Banking Group (ANZ), HSBC, Citigroup şi BNP Paribas. Întrebaţi dacă au primit notificări de la PBOC, reprezentanţii Citi, Deutsche Bank, HSBC şi BNP Paribas au refuzat să comenteze.
În noiembrie, PBOC anunţa că grup restrâns de bănci centrale străine şi alte instituţii au primit aprobarea de a intra pe piaţa valutară interbancară chineză. Potrivit unui comunicat publicat pe pagina de Internet a PBOC, un număr de şapte instituţii au finalizat procedurile de înregistrare cu Sistemul de tranzacţionare valutară din China, un pas care semnalează accesul lor oficial pe piaţa chineză.
Cele şapte instituţii sunt: Hong Kong Monetary Authority, care este de facto banca centrală din Hong Kong, Reserve Bank of Australia (Banca centrală din Australia), Banca Naţională a Ungariei, Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Asociaţia Internaţională de Dezvoltare, World Bank Group Trust Funds şi GIC Private Limited. Aceste instituţii vor putea derula tranzacţii cu yuani şi valută pe piaţa valutară interbancară chineză.
În 30 noiembrie, Fondul Monetar Internaţional a anunţat includerea yuanului, din 2016, în rândul monedelor din coşul de valute DST (Drepturi Speciale de Tragere) folosite de FMI în tranzacţiile internaţionale.
Până acum, coşul FMI cu super-valute includea doar dolarul, euro, lira sterlină şi yenul, însă componenţa sa este revizuită la fiecare cinci ani.
FMI a cerut autorităţilor chineze să accelereze ridicarea restricţiilor în tranzacţionarea liberă a yuanului.
Includerea yuanului în coşul de valute al FMI va pune noi presiuni asupra autorităţilor de la Beijing, care vor trebui să schimbe modul de comunicare cu investitorii şi cu lumea, susţin analiştii.
China s-a angajat să atenueze controlul strâns asupra valorii yuanului şi să-şi deschidă sistemul financiar.
O provocare semnificativă va fi gestionarea presiunilor pieţei pentru o depreciere a yuanului, ţinând cont de încetinirea creşterii economiei, după trei luni în care autorităţile au încercat o apreciere a monedei naţionale.
Autorităţile de la Beijing încearcă să crească utilizarea yuanului în schimburile internaţionale, pentru a reflecta statutul Chinei de a doua economie mondială. Unii analişti preconizează chiar că într-o zi moneda chineză ar putea rivaliza cu dolarul american, care, în prezent, este valuta de referinţă la nivel mondial.
AGERPRES