Un intreprinzator din Bacau vrea sa aduca 1.000 de femei din China pentru a lucra in fabrica sa de confectii. Aceasta e o stire care poate trece neobservata sau poate schimba datele problemei pe piata muncii din Romania. Sosirea strainilor pentru a munci la noi este un fapt care se va produce in mod inevitabil. Oricat ar fi de nemultumiti salariatii romani, ei vor afla curand ca pentru oamenii de peste zari salariile si nivelul de trai de aici reprezinta raiul pe pamant. Greu de crezut,
Un intreprinzator din Bacau vrea sa aduca 1.000 de femei din China pentru a lucra in fabrica sa de confectii. Aceasta e o stire care poate trece neobservata sau poate schimba datele problemei pe piata muncii din Romania. Sosirea strainilor pentru a munci la noi este un fapt care se va produce in mod inevitabil. Oricat ar fi de nemultumiti salariatii romani, ei vor afla curand ca pentru oamenii de peste zari salariile si nivelul de trai de aici reprezinta raiul pe pamant. Greu de crezut, dar totul depinde de reperele la care te raportezi. Pentru chinezoaicele care ar urma sa vina la Bacau, salariul de 100 de euro reprezinta cam acelasi lucru cu leafa de 600 de euro pe care o primesc romanii care merg in Spania sa culeaga capsuni. Adica un venit mult mai mare decat pot obtine in tara lor. Noi, cei din tara, putem critica non-stop guvernul, parlamentul, functionarii, patronii, impozitele. Strainii au alta unitate de masura. Ei nu citesc ziarele romanesti si nu-i asculta pe analistii care propovaduiesc apocalipsa. Ei compara felul cum se traieste la ei acasa si ce gasesc in Romania.
E adevarat, in Romania este inca multa saracie; dar e o saracie europeana. O saracie din care poti sa te smulgi daca inveti sau daca muncesti. Inainte de 1989, saracia era la fel cu cea din Coreea de Nord, adica egalizatoare si paralizanta, care nu-ti lasa sansa evadarii. Muncitorii straini sunt barometrul care ne arata ca in Romania se traieste mai bine decat ni se pare. Pana la urma, nivelul de trai e o chestiune de perceptie. Intr-un clasament al satisfactiei personale, indienii se declarau mai multumiti decat nemtii de felul cum traiesc.
Capitalismul inseamna concurenta. Chiar si pentru locul de munca pe care-l consideri prost platit; exista intotdeauna cineva care-l ravneste. Probabil ca nici spaniolii nu-i priveau cu ochi buni pe romanii care veneau la cules de capsuni; teoretic, ai nostri ocupau un loc de munca al
unui spaniol. Atunci cand cerintele salariatilor sunt considerate prea mari, intreprinzatorul are alternativa de a aduce forta de munca din alte tari. Asa se va intampla in confectii, in constructii si chiar si in agricultura. Salarii mai mari nu se vor obtine doar cu lideri sindicali galagiosi; poate doar in sectorul de stat, de aceea acolo e cea mai mica eficienta. Poti cere o leafa mai mare daca muncesti mai mult, ai idei mai bune, adica produci mai mult din ceea ce are nevoie comunitatea. Nu daca faci greve mai dese. Ideile de stanga sunt generoase si apetisante, dar duc la saracie. Capitalismul autentic e mai arid, mai greu de acceptat, inseamna concurenta plus cerere si oferta, dar aduce prosperitate. Asta ne arata istoria.
“Chiar si pentru locul de munca pe care-l consideri prost platit; exista intotdeauna cineva care-l ravneste.”