T-Flight este un tren cu levitație magnetică (maglev) conceput să călătorească la viteze de până la 600 mph (965 km/h) – o viteză mai mare decât viteza medie de croazieră pentru o aeronavă comercială de pasageri pe distanțe lungi.

Teste recente au arătat că „trenul plutitor” se apropie din ce în ce mai mult de realitate, promițând să reducă timpul de călătorie între Beijing și Shanghai la doar o oră și jumătate. Acum, călătoria de 680 de mile (1.100 km) durează aproximativ șase ore pe calea ferată de mare viteză existentă, scrie ZMScience.

T-Flight este un sistem inspirat de Hyperloop, care combină tehnologia Maglev – care utilizează electromagneți puternici pentru a face trenul să plutească literalmente peste o cale de ghidare – cu tuburi cu vid redus. Acest design elimină atât frecarea, cât și rezistența aerului aproape în întregime pentru a atinge viteze fără precedent.

Trenul plutitor a atins viteza record de 387 mph (623 km/h) în timpul testelor inițiale

În februarie 2024, trenul a atins viteza record de 387 mph (623 km/h) în timpul testelor inițiale pe o linie de 1,24 mile. Până în octombrie, a funcționat cu succes în condiții de vid scăzut, piatră de hotar critică care validează fezabilitatea tehnologiei.

„Testul a arătat că viteza maximă și înălțimea suspensiei vehiculului au fost în concordanță cu valorile prestabilite”, a scris mass-media de stat din China. În timp ce presiunea exactă a vidului utilizată nu a fost dezvăluită, experții speculează că era mai aproape de capătul inferior al spectrului.

O cursă împotriva timpului și a distanței

T-Flight este proiectat pentru a conecta mega-orașele Chinei, transformând călătoriile care în prezent durează ore întregi în navete rapide. Chiar și zborurile, care necesită navetă la aeroport, ar concura cu greu cu acest tren.

Ambițiile Chinei nu se opresc aici. A doua fază de testare urmărește atingerea vitezei potențiale maxime a trenului de 621 mph (1.000 km/h) pe o cale de 37 mile (60 km). Și, dacă va reuși asta, o a treia fază ar putea viza o viteză uluitoare de 2.485 mph (4.000 km/h) – de aproape trei ori viteza sunetului. Deși astfel de viteze sunt pure speculații, T-Flight a depășit deja cel mai rapid tren experimental Maglev din lume, seria L0 din Japonia (programat să intre în funcțiune în 2027), care deține recordul de 374 mph (602 km/h).

Secretul trenului plutitor T-Flight constă în tehnologia maglev

Secretul T-Flight constă în tehnologia sa maglev, care folosește forțe magnetice pentru a ridica trenul deasupra șinelor, eliminând frecarea. Această levitație este realizată prin două tehnologii primare: suspensie electromagnetică (EMS) și suspensie electrodinamică (EDS). În sistemele EMS, electromagneții din tren sunt atrași de șinele feromagnetice, ridicând trenul puțin deasupra șinei. În sistemele EDS, magneții supraconductori de pe tren interacționează cu bobinele din șină, creând o forță de respingere care ridică trenul mai sus – adesea cu câțiva centimetri deasupra șinelor.

Maglev-ul din Shanghai, cu o viteză maximă de 268 mph (431 km/h), cel mai rapid din lume

Această tehnologie nu este complet nouă. Trenurile Maglev sunt operaționale în China, Coreea de Sud și Japonia de ani de zile. Cel mai rapid tren operațional din lume este acum Maglev-ul din Shanghai, care atinge o viteză maximă de 268 mph (431 km/h). Cu toate acestea, integrarea tuburilor cu vid asemănătoare Hyperloop diferențiază trenul T-Flight.

„Scopul este de a accelera dezvoltarea trenurilor care sunt mai rapide, mai inteligente, mai prietenoase cu mediul și mai eficiente din punct de vedere energetic”, a anunțat China Railway.

Preocupările legate de siguranță sunt, de asemenea, mari. Ce se întâmplă dacă un tub se depresurizează la viteze supersonice? Pasagerii pot rezista forțelor implicate? Cum va accelera și cât de viabilă este tehnologia, din punct de vedere economic, chiar și pentru o țară cu resursele și populația Chinei?

„O să cred când îl voi vedea”, spune Mark Smith, fondatorul site-ului de călătorii feroviare Seat61.com, înainte de a adăuga:

„Dacă cineva poate face acest lucru, aceștia vor fi chinezii. Au puterea și inteligența necesare și nu trebuie să-și facă griji cu privire la lucruri precum analiza cost-beneficiu.”