În anii anterior, autorităţile române se lăudau că între 8 și 10 miliarde de dolari vor investi chinezii în țara noastră, însă până acum niciun dolar din sumele menționate nu a ajuns în România, iar proiecte de câteva miliarde s-au transformat în sute de milioane. Unul dintre motive a fost explicat chiar de către vicepremierul Costin Borc, potrivit căruia, o parte din proiecte nu au mers pentru că “ne-am făcut o imagine falsă despre investitorii chinezi”. “Chinezii se uită după proiecte realiste. Noi am mers cu ideea că toate proiectele care nu au reuşit să obţină finanţare europeană vor fi aplaudate de chinezi, care vor veni să arunce cu bani în România şi să construiască autostrăzi şi linii de mare viteză”, spunea, la începutul anului,  viceprim-ministrul Costin Borc.

În vara acestui an, Borc, însoțit de o delegație formată de reprezentanții unor companii românești, a participat la cea de-a doua ediţie a Reuniunii ministeriale pentru promovare economică şi comercială dintre China şi ţările Europei Centrale şi de Est, organizată la Ningbo, China. Cu această ocazie, doar cinci proiecte de investiţii au fost semnate în acea perioadă de companiile chineze care doresc să realizeze în România investiții de 118 milioane de euro.

În cadrul summitului, a avut loc o întrevedere a delegaţiei române cu ministrul chinez al Comerţului, Gao Hucheng. Discuţiile s-au axat pe importanţa investiţiilor chineze în România, care este considerată o destinaţie cunoscută turiştilor chinezi, datorită relaţiilor tradiţionale dintre cele două state, fiind, în acelaşi timp, o ţară cu un imens potenţial turistic, precizează Ministerul Economiei. "Vă vom sprijini atât pe plan turistic, cât şi pe plan comercial, astfel încât tot mai multe produse româneşti să ajungă pe piaţa chinezească. Guvernul susţine toate companiile chineze care doresc să dezvolte proiecte de infrastructură feroviară, proiecte energetice sau de turism în România. Ceea ce ne dorim de la statul român este o mai bună coordonare pe aceste proiecte, ţinând cont că anumite companii au semnat deja acorduri de investiţii", a afirmat Gao Hucheng. 

Citiți și: Chinezii și-au croit drum în România, via Rompetrol

Totodată, au fost reamintite proiectele energetice unde două companii din China doresc să investească – centrala de la Rovinari, din cadrul Complexului Energetic Oltenia şi proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. 'Pe aceste subiecte sperăm să vă avem alături, la Bucureşti, în septembrie, când România va găzdui Centrul de dialog şi cooperare în domeniul Energiei, în format 16 +1, China – Europa Centrală şi de Est', a mai spus vicepremierul României. 

Drumul Mătăsii încotro?

Potrivit vicepremierului Borc, comerţul dintre România şi China a ajuns, anul trecut, la 3,8 miliarde de dolari, iar în primul trimestru al acestui an s-a consemnat o creştere uşoară, de 1,4%, a exporturilor produselor româneşti pe piaţa din China. 

În acest context, Borc a vorbit şi despre revigorarea Zonei Economice a Drumului Mătăsii. 'România este deschisă şi dornică să coopereze pe acest proiect, fiind printre primele ţări care a semnat un document pentru dezvoltarea cooperării bilaterale în zona economică a Drumului Mătăsii. Vrem să concretizăm proiecte de cooperare şi investiţii în acest format. Este de interes conectarea iniţiativei 'One Belt, One Road', prin Marea Neagră, cu Strategia Europeană pentru regiunea Dunării', a subliniat Costin Borc. 

Unul dintre cei mai importanți investitori chinezi care și-au anunțat déjà intenția de a investi în revigorarea Zonei Economice a Drumului Mătăsii este CEFC, China Energy Company Limited, care a semnat în luna aprilie un accord de poreluare a pachetului majoritar de acţiuni la KazMunayGas International, fostul Rompetrol Group. Chinezii şi kazahii promit că vor derula investiţii strategice în sectorul energetic, că vor extinde reţeaua de benzinării, vor investi în logistică pentru sectorul downstream şi vor evalua oportunităţi în zona achiziţiei de drepturi asupra resurselor de petrol şi gaze. „În următorii trei ani vor fi derulate investiţii de cel puţin 3 miliarde de dolari în proiecte care corespund obiectivelor strategice ale companiei“, se arată într-un comunicat al CEFC China Energy.

CEFC își deschide birou regional în Georgia

Zilele trecute, CEFC China a anunțat că va deschide un birou reginal în Tbilisi, un centru regional pentru investițiile realizate sau pregătite pentru Europa Centrală și de Est. Pe viitor, chinezii sunt interesați să investească în Georgia în sectoare precum cel bancar, energie și turism.

Cel mai probabil, Bucureștiul a pierdut această atenție a chinezilor de la CEFC, după ce instituțiile statului au pus sechestru pe activele rafinăriei Petromidia, la puțin timp după anunțul chinezilor referitor la tranzacția cu kazahii.

Citiți și: Chinezii cumpără cel mai mare port al Greciei

Kazahii au anunţat că indiferent dacă tranzacţia cu chinezii va fi sau nu finalizată, ei îşi menţin ferm angajamentele faţă de statul roman în ceea ce priveşte preluarea participaţiei de 26,7% din acţiunile Rompetrol Rafinare şi realizarea fondului de investiţii de un miliard de dolari pentru următorii şapte ani. CEFC China nu este la prima achiziţie în Europa. În primăvara anului trecut, compania chineză a cumpărat 5% din acţiunile grupului ceho-slovac J&T Finance Group, iar după câteva luni CEFC a achiziţionat mai multe active în Republica Cehă: pachetul majoritar al fabricii de bere Pivovary Lobkowicz Group, deţine o participaţie de 10% în compania aeriană Travel Service, 60% din clubul de fotbal SK Slavia Praga şi mai multe active imobiliare în Praga.

În clasamentul celor mai mari companii din lume

La finele lunii august, CEFC a fost din nou inclusă în topul Fortune Global 500 al celor mai mari companii din lume după venituri, acesta fiind cel de-al treilea an consecutive de prezență în clasament.

Anul acesta, CEFC China s-a situat pe locul 229, cu venituri anuale de 41,84 miliarde de dolari, fiind pentru prima dată când compania chineză a ajuns în primele 300 de companii la nivel mondial după venituri, urcând cu 113 poziţii faţă de ediţia de anul trecut a topului.

Citiți și: Companiile chineze sunt interesate să investească în energia hidro şi cea termo

CEFC, condusă de Ye Jianming, mizează ca model de afaceri pe investiţii în companii străine din domeniul resurselor şi din sectorul energetic, printr-o bancă de investiţii şi un fond de investiţii. În urma achiziţionării participaţiei majoritare la Rompetrol, compania deţine peste 1.000 de benzinării în Franţa, Spania, România şi alte ţări din regiunea Mării Mediterane şi a Mării Negre, active de rafinare, depozitare, transport şi distribuţie de produse petroliere. Grupul chinez a mai investit în proiecte de explorare şi exploatare petrolieră în Abu Dhabi, Ciad şi Kazahstan şi dezvoltă operaţiuni de depozitare a petrolului în mai multe porturi maritime din China, pe baza unui parteneriat strategic cu Abu Dhabi National Oil Company.

CEFC a plătit 680 de milioane de dolari către compania de stat KazMunayGas din Kazahstan pentru 51% din acţiunile KMG International, fosta Rompetrol Group.

Grupul Rompetrol deţine cea mai mare rafinărie din România, Petromidia, cu o capacitate de rafinare de peste cinci milioane de tone de petrol pe an şi capacităţi petrochimice, rafinăria Vega şi 1.100 de puncte de distribuţie caraburanţi în şase ţări. În 2015. Rompetrol Rafinare, compania care operează rafinăria şi reţeaua de benzinării Rompetrol a livrat în România 1,58 milioane de tone de carburanţi şi a exportat alte aproximativ 1,95 milioane de tone.