Pe Rich Zhang, reprezentantul diviziei de peste hotare a companiei China Southern Railway (CSR) l-am întâlnit la "Zilele Feroviare", prezentând românilor obișnuiți să circule cu circa 80 km/h trenuri care puteau atinge și viteze de 400 km/h. L-a amuzat teribil să afle că pe plaiuri mioritice trenul mai mult stă decât merge din cauza sutelor de restricții de viteză.
"Este o glumă? Avem și trenuri care circulă cu viteze mai mici", acesta a fost răspunsul sincer al lui Rich Zhang atunci când i-am spus că pe calea ferată din România se circulă cu o viteză medie de 82 km/h. Nu și-a putut reține un zâmbet. A adăugat grăbit că a auzit că România vrea să construiască împreună cu Ungaria o linie de mare viteză, așa că poate până la urma va putea să ne vândă material rulant performant.
Ce nu știa chinezul nostru era că ideea construirii unei astfel de legături feroviare cu Ungaria există încă din 2007, când la șefia transporturilor se afla liberalul Ludovic Orban. Anca Boagiu declara recent că este în lucru studiul de fezabilitate.
Pe calea ferată din România nu se grăbește nimeni
Rețeaua interoperabilă a României a scăzut considerabil după 1990, ajungând la 16.836 km. Potrivit datelor remise de CFR SA, compania care are în administrare infrastructura feroviară, viteza medie de circulație este de 82,7 km/h, iar cea asigurată este de 66,4 km/h. România are 570 de restricții de viteză pe 1.277 kilometri de cale ferată.
Anca Boagiu, ministrul Transporturilor, declara recent că între 2007 și 2010 "în timp ce în Uniunea Europeană traficul feroviar creştea în această perioadă cu 6%, la noi scădea cu 36%, iar în timp ce în Europa au fost introduse trenurile de mare viteză, la noi viteza a scăzut constant".
Începând cu 15 iulie, unele dintre trenurile care pleacă din București spre Constanța străbat cei circa 225 de kilometri în două ore și jumătate. Ceea ce înseamnă că pe o linie reabilitată în mare parte circulăm cu circa 97 km/h. George Buruiană, președintele Asociaţiei Transportatorilor Feroviari din România (ATFER), atragea atenția, în vară, pentru evz.ro, că în timp ce bulgarii, cheltuiau, în 2006, peste 8.000 de euro pentru întreținerea unui kilometru de cale ferată, România aloca cu greu 147 de euro.
China are zeci de mii de kilometri de linii de mare viteză
Potrivit lui Rich Zhang, China a cheltuit, anul trecut, circa 60 de miliarde de dolari pentru a-și dezvolta infrastructura, atât cea feroviară, cât și cea rutieră, fluvială și maritimă. În 2012, China va ajunge să dispună de o rețea impresionantă de căi ferate ajungând la 110.000 km. Dintre aceștia, 13.000 de kilometri reprezintă linii de mare viteză.
În urma mai multor tragedii petrecute pe calea ferată, guvernul de la Beijing a oprit temporar proiectele pentru construcţia de noi căi ferate de mare viteză. Cu toate acestea, asiaticii sunt cu mult în fața altor state.
CSR nu construiește trenuri de mare viteză doar în China, ci și în SUA, în urma unui acord semnat în decembrie 2010 cu General Electric.
Starea de degradare a infrastructurii feroviare din România
– 5.708 km de linii de cale sunt scadente la reparaţii capitale – 43% din total
– 3.954 de poduri și podețe au durata de viață expirată – 21,7% din numărul total
– 68 de tuneluri sunt scadente la reparații – 40%
– 1.322 de puncte periculoase
– 570 de restricții de viteză pe 1.277 km
Sursă: Nota de fundamentare a Ordonanței de Urgență (OUG) pentru modificarea şi completarea OUG nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române
