Datele analizate de Forests & Finance, o coaliție globală de ONG-uri, arată că între 2016 și 2020, instituțiile chineze au acordat împrumuturi și servicii de subscriere de 15 miliarde de dolari companiilor care tranzacționau mărfuri legate de defrișări în sud-estul Asiei, Brazilia și Africa.
Raport incendiar în privinţa Chinei
Companiile chineze implicate în comerțul cu celuloză și hârtie, ulei de palmier, soia, cauciuc și lemn operează în mare măsură în străinătate. Ele sunt adesea finanțate de băncile chineze, subliniind amprenta internațională a sectorului financiar al țării. Brazilia se află în topul statelor cu cele mai mari finanțări legate de defrișări.
Constatările raportului nu se pliază pe afirmațiile oficialilor chinezi în privința limitării emisiilor gazelor cu efect de seră.
Președintele Xi Jinping a promis anul trecut că țara sa va ajunge la „neutralitatea carbonului” până în 2060. „Vom limita consumul de cărbune începând cu cincinalul 2021-2025 și vom renunța în cadrul celui următor, 2026-2030”, a adăugat el.
China rămâne însă una dintre puținele țări care a început noi proiecte pentru industrii consumatoare de cărbune în ultimii ani.
Dar investițiile și împrumuturile Chinei în străinătate pentru infrastructuri și comerț, atât de riscante pentru mediu, contravin obiectivului îndrăzneț al lui Xi.
Banca industrială a Chinei, cel mai mare furnizor de împrumuturi
Banca industrială și comercială de stat din China a fost cel mai mare furnizor de împrumuturi și servicii de subscriere din baza de date, la o valoare totală de 2,2 miliarde de dolari.
Sinochem, o companie de stat, a fost cel mai mare beneficiar, colectând 4.6 miliarde de dolari, mare parte pentru afacerile cu cauciuc.
În 2017, sistemul bancar chinez l-a depășit pe cel al zonei euro, devenind cel mai mare din lume prin active. Există, de asemenea, semne ale influenței sale în creștere în alte economii în curs de dezvoltare.