'Cotele de gen sunt o necesitate legislativă, avem o directivă impusă de Uniunea Europeană. Am constatat că, acolo unde există şanse mai mari în ceea ce priveşte cultura şi educaţia, femeia îşi face loc singură. Personal, cred că nu avem nevoie de ele (de cote de gen – n. r.). O femeie care vrea să facă politică, va face politică sau va lucra în administraţie şi fără cote de gen. Pe femeile defavorizate trebuie să le ajutăm. Mă refer, în principal, la femeile din zona rurală, care nu au avut parte de studii pentru a-şi face loc mai uşor în societate. Mă refer şi la concepţiile româneşti, acelea că după ce o femeie naşte nu îşi mai regăseşte locul de muncă. Este nevoie de o politică de integrare, de o politică fiscală în ceea ce priveşte cotele de gen', a precizat Cristina Chiriac.
În opinia acesteia, România are nevoie de dezbateri, deoarece legislaţia greoaie şi lipsa de finanţare sunt semnale de alarmă pentru mediul antreprenorial.
'O treime dintre femei sunt agresate în România, iar violenţa domestică nu se regăseşte doar în zona periferică a societăţii. Femeile trebuie să-şi cunoască drepturile. România este o democraţie tânără. E adevărat că ne confruntăm cu toate problemele inerente unei situaţii de tranziţie: multă birocraţie, instituţii care, poate, nu au fost suficiente şi funcţionale la parametrii pe care ni i-am dorit. Sunt multe lucruri pe care putem şi trebuie să le schimbăm', a spus, la rândul său, Ioana Liana Cazacu, secretar de stat al Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi (ANES) din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.
Aceasta a subliniat importanţa programelor de mentorat pentru antreprenoare, de cunoaştere a modelelor de succes din societatea românească, de o cunoaştere mai bună a modului în care se poate realiza reconcilierea dintre viaţa de familie şi cea de antreprenor.
ANES a fost reînfiinţată în octombrie 2015 şi are ca rol principal promovarea principiului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare pe criteriul de sex, în toate politicile şi programele naţionale.
'Ţările sunt mai stabile, paşnice şi prospere atunci când femeile sunt sănătoase, educate şi participă cu drepturi depline în economiile şi societăţile lor. Oportunităţile economice ale femeilor au efecte de undă pentru familiile, comunităţile şi ţările lor', a precizat Kara Aylward, consilier economic la Ambasada Statelor Unite ale Americii în România.
Potrivit acesteia, la nivel global, femeile cheltuie cea mai mare parte din veniturile lor pe alimente şi pe taxele şcolare care asigură viitorul copiilor.
'În 2014, o femeie din SUA care lucrează full-time câştiga 79% din salariul unui bărbat american. Diferenţa de plată există şi în prezent în SUA. Atunci când mai multe femei lucrează, iar decalajul dintre femei şi bărbaţi în câmpul muncii se îngustează, economia are şi ea de câştigat', a spus Kara Aylward.
Conform datelor Eurostat prezentate de Kara Aylward, România se află pe ultima poziţie la nivelul UE când vine vorba de procentajul de femei în consiliile companiilor de top.
'În 2014, doar 12% din membrii Consiliilor de Administraţie din cele 10 companii listate la Bursă erau femei, în timp ce, în aceeaşi perioadă, media în Uniunea Europeană era de 20%. Încă ne luptăm să promovăm egalitatea de gen la nivel global. Nu ne putem baza numai pe politicile guvernamentale. La nivel global, atât femeile, cât şi bărbaţii trebuie să acţioneze împreună', a mai spus Kara Aylward.
Conferinţa Bursa Antreprenoriatul feminin "Femeia la putere – o lume mai bună" a pus în discuţie subiecte legate de antreprenoriatul feminin ca motor al competitivităţii economice, rolul femeii în actualul context european, marcat de criza refugiaţilor, drepturile femeilor versus toleranţă faţă de refugiaţi, încurajarea antreprenoriatului feminin prin propuneri legislative. AGERPRES
