Astfel, dacă acum, proprietarul unui apartament care încasează o chirie brută de 300 euro lunar rămâne cu 249 de euro după achitarea contribuţiilor la stat, după modificarea Codului fiscal el va rămâne cu numai 240 euro. În astfel de situaţii, tendinţa proprietarilor este să treacă aceste datorii pe seama chiriaşilor, ceea ce înseamnă o majorare a chiriilor practicate pe piaţa fiscalizată.
Cel mai comun sistem de raportare a veniturilor din chirii este cel forfetar, în cazul căruia impozitul pe venit, de 16%, şi cota actuală de contribuţii la asigurările sociale de sănătate (CASS), de 5,5%, se aplică veniturilor rezultate după scăderea cheltuielilor forfetare de 25% din chiria brută anuală.
Deocamdată, pentru persoanele care obţin venituri doar din chirii, cota CASS nu poate fi mai mică de 5,5% din salariul de bază minim brut pe ţară, iar plafonul maxim este de 5,5% din cinci salarii medii brute. Altfel spus, se plăteşte minim 68,75 lei şi maxim 790,62 lei. Pentru proprietarii cu contracte de muncă nu se mai aplică plafonul minim, decât dacă CASS-ul plătit pe veniturile salariale este mai mic decât 68,75 lei.
Dacă Guvernul va modifica CASS-ul la 8,9%, proprietarii vor plăti minim 111,25 lei şi maxim 1.279,37 lei.
De precizat faptul că, deocamdată nu există nicio reglementare care să împiedice proprietarii să declare orice sumă ca venit din chirii, chiar şi 1 leu, situaţie în care plăţile către Fisc sunt nesemnificative.
În acelaşi timp trebuie spus că aproximativ 90% din locuinţele închiriate în România nu sunt fiscalizate.
