Preşedintele ANAF, Daniel Chiţoiu, vorbeşte, într-un interviu acordat Capital, despre modificarea Codului fiscal, evaziune, cesionarea creanţelor statului şi corupţia Gărzii Financiare.
La final de mandat, după un an şi jumătate în fruntea administraţiei fiscale din Romånia, Daniel Chiţoiu se declară nemulţumit de încasările bugetare şi anunţă că va propune modificări la Codul fiscal pentru a împiedica evaziunea. Intenţionează să oblige toate benzinăriile să obţină o autorizaţie de la Fisc şi să ţină o evidenţă informatică a stocurilor, pentru a corela situaţia acestora cu vånzările. În plus, pentru tranzacţiile intracomunitare, vrea să înlocuiască declaraţia trimestrială de TVA cu una lunară, măsura avånd ca scop împuţinarea „firmelor-fantomă“, care funcţionează mai puţin de trei luni pentru a evita plata TVA.
O altă măsură pe care ANAF o va pune în aplicare în perioada imediat următoare – cesionarea creanţelor bugetare către companii private interesate de preluarea acestora pentru a le transforma în acţiuni – va putea schimba acţionariatul multor debitori ai statului.
Măsurile drastice nu vor atinge însă şi companii cu datorii uriaşe, precum Termoelectrica, de care se leagă „sensibilităţi sociale“.
Capital: În urmă cu o lună, anunţaţi încasări bugetare peste estimări. Care sunt rezultatele colectării acum? Sunteţi mulţumit în continuare?
Daniel Chiţoiu: Nu, nu sunt mulţumit de colectare pentru că, în urma rectificării bugetare, s-au suplimentat veniturile, şi ritmul de colectare trebuie să fie mai mare decåt pånă acum. Rezultatele la opt luni arată că ne încadrăm în programul stabilit prin legea bugetară anuală. Gradul de realizare la opt luni este de 112% la bugetul de stat şi de 101,8% la bugetul general consolidat. Ca pondere în PIB, veniturile au crescut cu 2,6% la bugetul consolidat.
Capital: Cåt ar trebui să crească încasările în perioada următoare ca să atingeţi nivelul programat la rectificarea din septembrie?
D.C.: Creşterea de venituri stabilită la rectificare este de 6,5 miliarde de lei, ceea ce înseamnă cam 1,5% din PIB.
Capital: Prin urmare, ar trebui să crească încasările cu 1,5% din PIB în trei luni. Nu este cam mult comparativ cu 2,6% din PIB în opt luni? Cum veţi reuşi?
D.C.: Da, e cam mult. Trebuie să îmbunătăţim conformarea voluntară la plată şi să reducem evaziunea fiscală. Gradul de conformare voluntară la plată a crescut de la 72% în 2006, la 83% în 2008, dar pånă să ajungem la nivelul din Spania sau Franţa, unde este de 95%-98%, mai avem.
Codul fiscal va fi din nou modificat
Capital: Ce i-a determinat pe contribuabili să plătească mai mult de bunăvoie?
D.C.: Măsurile administrative. Am introdus din 2007 un program informatic prin care sunt executate silit automat toate societăţile cu datorii, începånd cu somaţia şi poprirea pe conturi. Fiind executare automată, firmele ştiu că nu mai au scăpare. Am mărit şi cota de majorare de întårziere la 0,1% pe zi, ceea ce a însemnat o dobåndă bancară de 36%-38% pe an. Astfel, creditul fiscal a devenit nerentabil.
Acum, avem în vedere modificări ale Codului fiscal. Prima vizează luarea în evidenţă a tuturor benzinăriilor şi o serie de condiţii de calibrare a rezervoarelor, de conectare la un sistem informatic care să coreleze informaţiile din bonul fiscal cu stocurile. Benzinăriile mari au aşa ceva, însă evaziunea se face la benzinăriile mici, care aprovizionează construcţiile şi agricultura, unde nu e nevoie de calitate superioară a combustibilului.
Capital: La cåt evaluaţi procentele de evaziune în domeniul accizelor?
D.C.: Credem că vor creşte colectările cu 15%. Cam la atåt evaluăm şi nivelul de evaziune în domeniul accizelor pe carburanţi: între 15% şi 20%.
Capital: Evaziunea pe TVA a fost întotdeauna cea mai mare problemă pentru ANAF…
D.C.: Mai avem probleme şi cu evaziunea pe TVA. De aceea vrem să modificăm prevederile privind declaraţiile pentru tranzacţiile intracomunitare. Sunt firme-fantomă care se înregistrează şi funcţionează pånă depun prima declaraţie, adică cel mult trei luni, pentru că declaraţia privind TVA este trimestrială. Vrem să îi obligăm să depună lunar, ca să-i prindem în acest interval.
Capital: Recent, aţi aprobat un act normativ privind cesionarea creanţelor bugetare. De ce aţi luat această decizie şi cånd veţi demara licitaţia?
D.C.: Vom cesiona creanţele la valoarea nominală, ca să urgentăm recuperarea. Există societăţi în insolvenţă de 10-15 ani, unde statul are creanţe mari. Peste două săptămåni vom scoate la licitaţie primele creanţe, de la societăţi precum Aversa, CCCF.
Capital: Din topul datornicilor este vreo societate care se află pe această listă?
D.C.: Care? Termoelectrica? Acum, cånd vine iarna? Este o măsură socială să lăsăm Termoelectrica să funcţioneze. Şi CFR la fel. Mai recuperăm cåt de cåt, în înţelegere cu ei, dar nu putem să luăm măsuri drastice.
Fiscul schimbă proprietarii firmelor cu datorii
Capital: Cine sunt cei interesaţi să preia creanţele?
D.C.: Nu este vorba de firmele specializate de recuperare creanţe, tocmai pentru că nu le dăm niciun comision. Vor fi interesaţi investitorii care vor să intre în aceste firme pentru că vor cumpăra creanţele la valoarea nominală, adică debitul plus majorările de întårziere. Există firme care s-au arătat interesate şi, din momentul în care cumpără creanţele, devin creditoare în locul statului şi pot fie să le convertească în acţiuni, fie să execute garanţiile date în numele nostru. În general, cei care vor să cumpere creanţele cred că sunt în înţelegere cu ceilalţi acţionari. Pånă la urmă, pe noi ne interesează să recuperăm creanţele. Nu e rentabil să le cesionăm firmelor de recuperare, pentru că cer un comision de 15%, iar creanţele pe care nu le puteam recupera noi nu le pot recupera nici ei.
Capital: Care este valoarea creanţelor pe care le scoateţi la licitaţie şi cåte societăţi sunt?
D.C.: Vom scoate la licitaţie 14 societăţi, şi suma totală se ridică la 584 milioane lei.
Capital: Vorbeaţi de conformarea la plată. Un raport al Băncii Mondiale plasează Romånia printre ţările cu administraţie fiscală greoaie, înregistrånd 113 plăţi de taxe pe an.
D.C.: Ceea ce apare în raport nu este corect. Am introdus plata în cont unic. O firmă face două ordine de plată pe lună, unul pentru taxele şi impozitele datorate bugetului de stat şi unul pentru contribuţiile sociale.
Corupţie la Garda Financiară
Capital: Într-un raport al Gărzii Financiare, se arăta că dintre societăţile controlate, 80% au fost amendate. Nu vi se pare cam mult? Din aceste date rezultă că opt din zece firme au nereguli.
D.C.: Da, mi se pare cam mult. Asta s-a întåmplat anul trecut. Le-am schimbat strategia în 2008. S-au reorientat către cazurile mari de evaziune şi fraudă fiscală, nu se mai ocupă de amenzi pentru nereguli pe Legea contabilităţii.
Capital: Şi nivelul amenzilor, nu credeţi că este cam mare? Din acest motiv, poate interveni negocierea: oamenii preferă să dea şpagă decåt să plătească amenzi.
D.C.: Nu sunt prea mari. Prin Codul de procedură fiscală am redus ecartul dintre suma minimă şi maximă, tocmai ca să nu mai existe loc de negociere. Şi chiar dacă amenzile sunt mici, oricum dau şpagă. Nu i-am pus pe toţi? Şi DNA, şi serviciile pe ei? Dacă nu există autodenunţător, nu am ce să le fac. Nu vor să facă denunţuri pentru că le e frică să nu le strice afacerile colegii lor. I-am chemat aici, să facă autodenunţuri în scris. Se plång, dar nu vrea absolut niciunul să facă autodenunţ. Amenzile trebuie să fie mari ca să descurajeze evaziunea fiscală. Problema la noi nu este de amenzi, ci de moralitatea organului de control. Şi săptămåna trecută mi-au semnalat că unii de la Gardă au luat şi i-am detaşat. Mai mult nu am ce să le fac, pentru că nu am dovadă. Dacă aş avea-o, aş da-o mai departe la DNA.
Încă un caz investigat în fotbal
Capital: Încă de anul trecut, anunţaţi că veţi face o bază de date privind tranzacţiile imobiliare cu primăriile şi notarii. Este funcţională?
D.C.: Încă nu funcţionează, pentru că primăriile nu au sisteme informatice. Cu notarii am început schimbul de date, punctual. Avem declaraţiile lor semestriale privind impozitele pe tranzacţiile imobiliare. În funcţie de declaraţii, le cerem date pe anumite cazuri. Dacă o persoană fizică a făcut 20 de tranzacţii şi nu a plătit TVA, trimitem inspectorii să facă verificări. Am găsit deja cazuri. Din moment ce face mai multe tranzacţii înseamnă că desfăşoară o activitate comercială şi este obligat să se înregistreze ca plătitor de TVA.
Capital: Ce se mai întåmplă cu acele cazuri mediatizate de evaziune în fotbal? De ceva vreme, nu s-a mai auzit mai nimic.
D.C.: Sunt 11 cazuri la DNA. Am trimis rapoartele de control. Noi ne-am terminat misiunea în privinţa lor. Acum aşteptăm informaţii din străinătate pentru încă un caz, dar nu am mai multe detalii.
Capital: În ce priveşte evaziunea, pe långă domeniile economice mai expuse, aţi constatat că există regiuni unde fenomenul are amploare?
D.C.: Da, în judeţele puternic industrializate, cum ar fi Ilfov, Constanţa, Braşov, Galaţi, Arad, în Capitală, dar şi în judeţe cu producţie agricolă mare, deşi mai sărace, cum este Teleorman.
Capital: Colectarea impozitelor depinde de dezvoltarea zonei. Există discrepanţe între judeţe?
D.C.: Foarte mari. Impozitele şi taxele plătite de marii contribuabili (906 companii cu cifre de afaceri de peste 70 milioane de lei anual) înseamnă 42% din veniturile bugetare, iar Bucureşti, alte 25 de procente. Ca să vă faceţi o imagine, Capitala reprezintă pentru buget cam cåt şapte judeţe mari. Judeţele mari, Constanţa, Cluj, aduc cam 5% din buget. La polul opus, sunt judeţele foarte sărace. De exemplu, în tot judeţul Ialomiţa cel mai mare contribuabil este Spitalul Judeţean. Vă daţi seama ce nivel de dezvoltare este acolo.
«Cei care vor să cumpere creanţele bugetare cred că sunt în înţelegere cu ceilalţi acţionari ca să intre în acele societăţi. Pånă la urmă, pe noi ne interesează să recuperăm creanţele.»
«Nu i-am pus pe toţi, şi DNA şi serviciile pe ei (comisarii Gărzii Financiare n.r.)? Dacă nu există autodenunţător, nu am ce să le fac. Nu vor să facă denunţuri, pentru că le e frică să nu le strice afacerile.»
