Capital: De ce a disparut BBC din Bucuresti? Christian Mititelu: Sunt bucuresteni care continua sa asculte BBC pe Radio Fun, post care preia in totalitate emisiunile noastre, dupa cum si reteaua Star FM, fostul Uniplus, mai preia emisiunea de la ora 23 si trei buletine de stiri. Sigur, e mult mai putin decat vechea retea Uniplus, pentru ca Radio Star FM are o strategie comerciala diferita si a renuntat la preluarea intregului pachet de stiri practicata de Uniplus de 12 ani.Capital: Ati negociat
Capital: De ce a disparut BBC din Bucuresti?
Christian Mititelu: Sunt bucuresteni care continua sa asculte BBC pe Radio Fun, post care preia in totalitate emisiunile noastre, dupa cum si reteaua Star FM, fostul Uniplus, mai preia emisiunea de la ora 23 si trei buletine de stiri. Sigur, e mult mai putin decat vechea retea Uniplus, pentru ca Radio Star FM are o strategie comerciala diferita si a renuntat la preluarea intregului pachet de stiri practicata de Uniplus de 12 ani.
Capital: Ati negociat cu Cristian Burci, proprietarul retelei Star FM?
Christian Mititelu: Au fost negocieri foarte limitate, adica echipa Star FM ne-a anuntat ca intentioneaza sa schimbe formatul postului si sa se adreseze unui segment de public format din femei tinere, intre 20 si 30 de ani, interesate – citez – „de life-style-ul de zi cu zi. Evident ca in aceste conditii era greu de crezut ca vor continua sa preia emisiunile noastre. A trebuit sa acceptam pana la urma o formula care nu mi se pare reusita nici din punct de vedere comercial.
Capital: In ce conditii financiare un post de radio poate sa preia BBC-ul?
Christian Mititelu: Noi oferim gratuit aceste programe – vorbim de aproximativ 120 de statii in tara – iar ele ne ofera gratuit spatii in programele lor. Situatia neplacuta este la Bucuresti, unde avem un singur retransmitator al intregului pachet de programe, cu audienta mica si putere slaba de emisie.
Capital: Cum a ajuns reteaua Uniplus sa fie vanduta lui Cristian Burci?
Christian Mititelu: Fostii proprietari au fost nevoiti sa vanda din cauza situatiei financiare precare. Strategia Uniplus era de a crea o retea. Intre 1996 si 2002, Uniplus a facut cerere la Consiliul National al Audiovizualului (CNA) pentru obtinerea de licente in 37 de orase. Din 37 de cereri, CNA a aprobat doar doua, la Slatina si Miercurea-Ciuc, orase mici, care nu pot sa produca un venit adecvat. Asta a facut CNA…
Capital: Adica celelalte licente au fost acordate pe criterii politice?
Christian Mititelu: Va las pe dvs. sa ghiciti. Intotdeauna au existat alte prioritati, indiferent cat de importanta si valida a fost cererea Uniplus. Poate ca Uniplus se bucura de o „simpatie deosebita in ochii CNA. De ce? Probabil, pentru ca prelua BBC-ul, ceea ce nu placea guvernului din perioada 1996 – 2000 si probabil ca nu place nici actualului guvern sau in orice caz unor ministri. Iata ce a dus la slabirea financiara a retelei Uniplus si la nevoia de a o vinde. Asa a fost preluata de alt patron, cu alta conceptie.
Capital: De ce BBC nu are propria-i licenta si ajunge sa depinda de retransmisia pe statii private?
Christian Mititelu: Ceea ce figureaza ca prioritate in strategia BBC-ului este obtinerea unei frecvente in Bucuresti, asa cum are la Sofia, la Budapesta, la Praga si in alte zece orase din Cehia. Daca Romania va ajunge membra a Uniunii Europene, ar fi normal sa existe asemenea deschidere. Ne-am interesat de mai multe ori la CNA si ni s-a spus ca nu exista frecvente disponibile, nu au fost scoase aceste frecvente si asteptam sa vedem cand se va intampla acest lucru. Blocarea procesului de eliberare a licentelor dureaza de cativa ani.
Capital: V-a lucrat Puterea?
Christian Mititelu: Cand in vara lui 2000, Radio Contact a intrerupt transmisia BBC, pe care-l prelua inca de la infiintare, a intervenit ceva acolo. Ni s-au adus argumente de natura comerciala, le-am acceptat de buna-credinta. Am auzit ulterior ca au fost si alte considerente care au dus la aceste decizii. Acum, sigur ca e usor sa punem totul in carca Puterii. Puterea e difuza si nu cred ca cei care au constiinta civica si nationala in cadrul Puterii pot dori, in interesul publicului romanesc, eliminarea BBC-ului. Pentru ca – am sa fiu foarte sincer – daca privim la audiovizualul romanesc, acesta nu a progresat mult in cei 13 ani de libertate.
Capital: Ca libertate de expresie, ati putea spune ca dimpotriva, regreseaza in ultima vreme?
Christian Mititelu: Probabil. Nu urmaresc indeaproape acest lucru, dar aud si vad comentarii si, atat cat pot urmari televiziunile, nu cred ca „emisiunile informative, cum se numesc acestea, reflecta ansamblul societatii romanesti si al problemelor acesteia. Iar in piata radio exista o monotonie pe care o gasesc alarmanta. Radiourile alearga cam dupa acelasi public, foarte tanar, si ma intreb daca acesta are resurse financiare pentru a fi o miza atat de importanta in plan comercial.
Capital: De unde provine aceasta monotonie?
Christian Mititelu: In primul rand de la muzica. Apoi, de la continutul informatiilor: inainte puteam confrunta informatiile pe care le obtineam noi cu cele difuzate de alte posturi. Acum, acestea nu se mai ocupa de o serie intreaga de informatii, si atunci nu ai cu cine sa confrunti stirile. Esti de unul singur.
Capital: In afara de limitarea transmisiei, BBC mai plateste si alt pret?
Christian Mititelu: Sunt cativa ministri care au tendinta de a se plange de BBC, oficial sau in cercuri guvernamentale. Ceea ce nu inteleg eu este cum se face ca acestia nu realizeaza ca, nicaieri in lume, imaginea pe care incearca s-o proiecteze guvernul nu poate coincide cu imaginea pe care o oglindeste presa. Cu atat mai mult cu cat printre ministrii care se plang este chiar si un distins profesor de jurnalism (Vasile Dancu – nota redactiei). Este nerealist sa crezi ca un post de radio cu traditia de independenta a BBC-ului ar putea deveni un radio care nu face decat sa aprobe sau sa aplaude.
Capital: Asta vor ministrii nostri, sa fie aplaudati?
Christian Mititelu: Simtim acest lucru.
Capital: Cat de departe au ajuns reprosurile ministrilor?
Christian Mititelu: Au fost plangeri oficiale adresate la Londra de catre domnul Vasile Dancu, care, prin rolul dansului, probabil ca e chemat sa faca asa ceva, si de catre domnul Pascu…
Capital: In ce masura credeti ca a crescut foamea Puterii de a acapara presa?
Christian Mititelu: Politicienii vor incerca mereu sa controleze mass-media, si unii dintre ei vor plati bani grei pentru a avea acest privilegiu. Cat de avantajos este pentru un politician, pe termen lung, ramane sub semnul intrebarii. Ii poate folosi o data, de doua ori, sa zicem, la viitoarele alegeri, dar in rest, un post de radio sau un ziar care se dovedeste a fi slugarnic isi pierde ascultatorii sau cititorii. Sigur, poate supravietui cu reclame directionate, dar multi cumparatori nu va avea.
carte de vizita
· Christian Mititelu este absolvent al Facultatii de Automatica din cadrul Politehnicii Bucuresti.
· La varsta de 25 de ani a fugit din tara si a lucrat timp de doi ani in profesia de baza, in Franta.
· In urma unui anunt din ziar, in toamna anul 1971, s-a prezentat la un concurs la BBC si a fost angajat redactor.
· In 1984 a devenit directorul redactiei in limba romana a BBC.