Directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde, a reuşit luni să-şi păstreze postul deşi Curtea de Justiţie a Republicii Franceze (CJR) a apreciat că este vinovată de neglijenţă, deşi nu a condamnat-o la închisoare sau la plata vreunei amenzi, în dosarul de arbitraj care datează din perioada în care oficialul ocupa postul de ministru de Finanţe, potrivit Xinhua şi Reuters.
La câteva ore după anunţarea verdictului, Board-ul FMI şi-a reafirmat deplina încredere în capacitatea lui Lagarde de a conduce instituţia financiară. Oficialul FMI le-a declarat jurnaliştilor la Washington că nu va face apel la decizia CJR: ''Nu sunt mulţumită de decizie dar există un moment în viaţă când trebuie să te opreşti, să întorci pagina, să mergi mai departe şi să continui să lucrezi cu cei care şi-au exprimat încrederea în tine. Voi acorda întreaga mea atenţie, tot timpul meu, toate eforturile mele, toată energia şi entuziasmul meu misiunii mele de şef al FMI", a adăugat Lagarde.
Secretarul Trezoreriei SUA, Jack Lew, a apreciat că Lagarde este ''un lider puternic'' şi a adăugat: ''Avem toată încrederea în capacitatea sa de a conduce FMI într-un moment critic pentru economia mondială''.
Fostului ministru de Finanţe i se reproşează că a recurs la un arbitraj privat, în loc să meargă în justiţie, pentru un litigiu între omul de afaceri Bernard Tapie şi Credit Lyonnais. Litigiul viza o tranzacţie ce a avut loc în 1993, când Tapie a vândut băncii franceze participaţia pe care o deţinea la producătorul german de îmbrăcăminte şi echipamente sportive Adidas. Mai târziu, banca a vândut pachetul cu un profit semnificativ, iar Tapie a început o acţiune în justiţie, susţinând că a fost fraudat. În urma judecării cazului într-o comisie de arbitraj, Tapie a obţinut de la stat despăgubiri de 404 milioane de euro, cu mult mai ridicate decât ar fi putut primi în justiţie.
În perioada în care era ministru de Finanţe, Christine Lagarde nu a reuşit să prevină o plată frauduloasă de 404 milioane de euro, primită de Bernard Tapie de la statul francez. Christine Lagarde ar fi trebui să facă apel împotriva acestei plăţi, realizată în 2008, se arată în comunicatul CJR.
''Trebuie să ţinem cont de contextul crizei financiare din perioada în care Christine Lagarde a fost ministru de Finanţe'', a explicat judecătorul Martine Ract Madoux lipsa unei sentinţe împotriva oficialului francez. Acesta a citat şi buna reputaţie de care se bucură Christine Lagarde şi poziţia sa pe plan internaţional.
Curtea de Justiţie a Republicii Franceze este singura instanţă abilitată să ancheteze membri ai Guvernului francez pentru fapte comise în timpul mandatului lor. Christine Lagarde risca un an de închisoare şi o amendă de 15.000 de euro.
În timpul procesului, care s-a ţinut săptămâna trecută, Christine Lagarde şi-a luat concediu de la FMI, instituţie financiară la vârful căreia a fost confirmată pentru un nou mandat. Nici Christine Lagarde şi nici FMI nu au putut preciza care vor fi consecinţele asupra carierei sale în cazul unei eventuale condamnări.
Predecesorul lui Christine Lagarde, francezul Dominique Strauss Kahn, a renunţat în 2011 la conducerea FMI, în urma acuzaţiilor de agresiune sexuală. Un alt fost preşedinte al FMI, spaniolul Rodrigo Rato, este în prezent judecat pentru deturnare de fonduri în perioada în care a fost director al băncii spaniole Bankia. (Sursa: Agerpres)