Christine Lagarde, preşedintele BCE, a declarat că dobânzile vor crește în continuare. Banca Centrală Europeană (BCE) ar putea fi nevoită să restricţioneze activitatea economică pentru a controla inflaţia.
Christine Lagarde a precizat că Banca Centrală Europeană (BCE) va continua să majoreze ratele dobânzilor, evidenţiind dobânzile drept instrumentul cheie al băncii pentru reducerea bilanţului.
Anunțul vine după ce în luna iulie, BCE a majorat dobânzile cu 2 puncte procentuale, o măsură fără precedent, pentru a combate inflaţia, şi a declarat că va înăspri şi mai mult politica monetară prin creşterea ratelor dobânzilor şi reducerea activelor sale, de 5.000 de miliarde de euro).
”Ne aşteptăm să creştem în continuare dobânzile, iar retragerea activelor poate să nu fie suficientă. Ratele dobânzilor sunt şi vor rămâne principalul instrument de ajustare a politicii noastre. Recunoscând că ratele dobânzilor rămân instrumentul cel mai eficient pentru modelarea orientării noastre politice, este oportun ca bilanţul să fie normalizat într-un mod măsurat şi previzibil”, a spus Lagarde într-un discurs la o conferinţă.
Potrivit acesteia, la nivelul de 1,5%, dobânda pentru depozite a BCE nu este departe de aşa-numita dobândă neutră, la care banca nu stimulează şi nici nu reţine creşterea.
Cele mai multe estimări ale dobânzii neutre sunt între 1,5% şi 2%, ceea ce sugerează că, după o creştere preconizată în decembrie,politica monetară permisivă va fi eliminată.
Problema este că inflaţia, care rulează la 10,6%, este cu mult peste ţinta de 2% a BCE şi chiar şi o recesiune, acum aproape sigură în lunile de iarnă, este puţin probabil să atenueze presiunile preţurilor suficient pentru a lăsa BCE să iasă din politica de frânare.
BCE va face ”tot ce este necesar” pentru a aduce inflaţia la 2%
Vicepreşedintele instituţiei financiare, Luis de Guindos, a precizat că este esenţial ca Banca Centrală Europeană (BCE) să îşi transmită angajamentul de a reduce preţurile pentru a menţine ancorate aşteptările inflaţioniste.
Acesta a afirmat că principalul risc al unei spirale salarii-preţ este percepţia că credibilitatea băncii centrale nu este suficient de puternică.
”De aceea ne luăm un astfel de angajament în ceea ce priveşte stabilitatea preţurilor… şi vom face tot ce este necesar pentru a reduce inflaţia la nivelul pe care îl considerăm că asigură stabilitatea preţurilor, care este de 2%”, a spus el.
Salariile au crescut în zona euro, dar nu au crescut încă într-un ritm ”excesiv”, a spus de Guindos. Dar, a adăugat el, lecţia din stagflaţia observată în anii 1970 a fost că politica monetară trebuie să se concentreze pe evitarea efectelor de rundă a doua.
Inflaţia din zona euro este de 10,7%, cel mai ridicat nivel din istoria blocului, iar BCE şi-a majorat dobânda de referinţă la 1,5%, un nivel nemaivăzut din 2009, înainte de criza datoriilor suverane.
De Guindos a spus că nu poate specifica care va fi rata terminală a BCE, chiar dacă pieţele ”cere îndrumări”, dar banca centrală a trebuit ”să spună foarte clar că ne vom face treaba, că vom reduce inflaţia şi că vom creşte dobânzile la nivelul care este compatibil cu convergenţa inflaţiei la definiţia noastră de stabilitate a preţurilor.”
Acesta a mai spus că băncile trebuie să fie ”prudente”, să evite să fie orbite de o creştere pe termen scurt a profitabilităţii din cauza ratelor mai mari ale dobânzilor şi să se pregătească pentru potenţiala creştere viitoare a insolvenţei şi capacitatea redusă de rambursare a gospodăriilor.
Piaţa strânsă a forţei de muncă, cu şomajul aflat la un nivel scăzut istoric, a fost ”un factor pozitiv” – dar nu este garantat să continue în viitor, a continuat el.