Anii 1960 au fost ani tumultoşi, iar veştile din acele zile erau departe de a fi clare. Șefii spionajului american în mandatul preşedintelui Kennedy căutau dovezi concrete că Armaghedonul nuclear a fost evitat.
"Suntem în prezent în imposibilitatea de a verifica afirmația lui Kuzneţov, potrivit căreia sovieticii au început să demonteze bazele lor de rachete din Cuba", a scris ei, referindu-se la ministrul adjunct de Externe sovietic.
"Încă nu am văzut toate fotografiile de ieri. Fotografiile sunt de proastă calitate și nu dovedesc nimic într-un fel sau altul."
Două zile mai devreme, CIA l-a avertizat pe președinte, sub presiunea administrației, sa invadeze Cuba, după ce avioanele americane au reperat 24 de lansatoare de rachete nucleare "complet operaționale".
Kennedy şi-a păstrat calmul, a impus o carantină navală insulei și a ajuns la omologul său de la Kremlin prin canale diplomatice.
Sovieticii au clipit frumos și – în schimbul unor rachete pe care Washington-ul să le elimine din Europa – a fost de acord să-şi ia acasă propriile lor arme cu rază medie din Caraibe.
"Vedem aventura rachetelor din Cuba lui Hrușciov ca pe un pas înapoi major pentru el personal" se arată în notele CIA.
În ceea ce-l priveşte pe Fidel Castro şi pe cubanezi, aceştia „au avut probleme cu acel sentiment de a fi lăsaţi cu buza umflată."
Documentele declasificate de CIA pot fi văzute aici
