Cifre spectaculoase au fost comunicate i ultimul timp: o crestere incredibila a productiei (17,5% pe primele doua luni ale anului 2001, fata de aceeasi perioada a anului precedent), o productivitate cu 20% mai mare si disponibilizari exact i sectoarele care au fost mereu acuzate de o politica haotica de personal (energie electrica, termica, gaze). La prima vedere, economia Rominiei se afla pe calea cea buna. Dar lucrurile nu pot fi privite chiar atit de simplu.

in ceea ce priveste productia industriala, este adevarat, Institutul de Statistica a comunicat un procentaj de crestere de 17,5, pe primele doua luni ale anului. Doua sunt itrebarile care se nasc la vederea acestei cifre: cum a fost finantata productia si unde s-a dus. Primul aspect este destul de greu de lamurit. Nu exista nici o informatie oficiala care sa indice din ce bani isi finanteaza firmele rominesti productia: din resurse proprii, din credite sau din banii statului, neplatind taxele si impozitele datorate. Ministrul finantelor publice, Mihai Tanasescu, declara de curind ca creditul neguvernamental a crescut cu 3%. Ceea ce iseamna ca bancile pompeaza mai multi bani i economie, sub forma de credite pentru productie, pentru investitii, pentru populatie. Felul i care banii s-au repartizat itre cele trei categorii ramine ica necunoscut, dar exista citeva cifre pe baza carora se pot face unele speculatii. Vinzarile de bunuri de folosinta idelungata au crescut cu 50% fata de anul trecut. Cum acestea sunt lucruri scumpe, iar salariile s-au diminuat, este foarte probabil ca avem de-a face cu vinzari pe credit. Dar creditele acordate populatiei nu sunt suficiente pentru a sustine cresterea cu 3% a creditului neguvernamental. Se poate spune, deci, ca productia suplimentara din primele doua luni, evidenta mai ales i ceea ce priveste bunurile de larg consum si cele de uz curent, a fost sustinuta de credite.

Care este destinatia acestei productii suplimentare constituie cea de-a doua itrebare. A crescut consumul intern, s-a acumulat i stocuri sau a fost exportata? Din nou, raspunsul este greu de dat, pentru ca Institutul de Statistica nu furnizeaza decit datele pentru luna ianuarie. Daca urmarim evolutia stocurilor, ele au crescut, mai ales i cazul bunurilor de folosinta idelungata. Aceasta nu este o veste buna. Productia acumulata i stocuri nu aduce nici un fel de venit firmelor, dimpotriva, le blocheaza resursele si le aduce i situatia de acum citiva ani, cind se producea mult, fara a se vinde nimic. Asa s-au nascut si au crescut blocajul financiar si faimoasele arierate. Este posibil ca plusul de productie sa se fi idreptat catre export, dar, din nou, statistica nu furnizeaza cifre recente privind structura exporturilor.

in ceea ce priveste disponibilizarile de personal, statistica nu arata nici un fel de evolutie spectaculoasa, dimpotriva: i sectoarele energie, gaze, numarul angajatilor a crescut. Este greu de presupus ca fostele regii s-au apucat sa dea afara din oameni, din moment ce, aproape i toate sectoarele, numarul salariatilor este i crestere, cu mici exceptii, cum ar fi ivatamintul si agricultura.

Cifrele furnizate de premierul Adrian Nastase ar trebui privite cu mare atentie. Ele pot arata o relansare a economiei, dar si o evolutie iselatoare, de moment. Sa spui ca a crescut productia fara a avea la dispozitie informatiile legate de resorturile care au determinat respectivul rezultat este putin hazardat. Mai ales daca luam i considerare faptul ca, i conditiile unei astfel de cresteri de productie si productivitate, salariile nete sunt i scadere, ceea ce nu este chiar normal. Ori oamenii nu sunt platiti pe masura rezultatelor, ori firmele au gasit alte metode de a-i plati, care scapa cercetarilor statistice.