Peste o treime dintre români consideră dificilă plata ratelor lunare sau a chiriei, un procent care plasează România printre ţările cu cei mai împovăraţi locuitori. Doar în Italia şi Turcia s-a identificat un procent mai mare din populaţie, cu dificultăţi în a-şi plăti ratele.  

Asta în condiţiile în care cea mai mare parte dintre români, adică 40%, estimează că un sfert din veniturile lor merg pe plata ratei sau a chiriei în fiecare lună. Grav este că există un procent de 28% dintre români care spun că plătesc între un sfert şi jumătate din bani pe chirie sau rată.

Aproape 60% dintre români spun că nu vor putea să îşi cumpere o locuinţă pentru că nu au suficiente venituri, în timp ce 28% dintre ei se aşteaptă ca preţurile să rămână la cote prea ridicate şi să nu îşi poată permite.

Mulți cetățeni ai Europei simt în mod cert că prețurile caselor sunt prea ridicate în zona lor. 57% o categorizează ca fiind scumpă, în timp ce 25% își plătesc cu dificultate rata sau chiria lunară. Chiriașii sunt chiar mai predispuși să spună că piața imobiliară din țara lor este scumpă (62% vs 55%) sau supraevaluată (32% vs 22%).

Noroc pe părinţi

 

Românii sunt cei mai convinşi, dintre toate ţările cuprinse în studiu, că intervenţia părinţilor în a-şi ajuta copiii să intre pe piaţa locuinţelor este o investiţie bună. 84% dintre români sunt de acord cu asta, în timp ce 70% dintre ei cred că părinţii ar trebui să îşi sprijine financiar copiii în achiziţia unei locuinţe. Spre comparaţie, în Olanda doar 19% dintre respondeţi consideră că părţinţii ar trebui să ajute copiii cu bani.

Studiul mai arată o deschidere către un mod de trai într-o familie extinsă. Dacă 13% dintre europeni își împart casa cu părinți și bunici, cele mai mari procente vin din România (22%) și Polonia (19%). Puțin peste o treime dintre respondenți spun că ar lua în calcul această variantă pe viitor, cei mai deschiși la idee fiind spaniolii, cu 47%.

Întrebaţi despre vârsta la care şi-au cumpărat prima locuinţă, majoritatea respondenţilor din România au răspuns că aveau peste 30 de ani, totuşi răspunsurile se împart aproape egal între sub 26, între 26 şi 30 de ani şi peste 30 de ani, cu câte aproximativ 30% fiecare.

Sondajul ING surprinde viziunea a aproape 15.000 de persoane din 13 țări din Europa, Statele Unite ale Americii și Australia.