Peste 500 de morminte din Cimitirul Mănăștur ar putea fi strămutate

Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca a fost obligat de către instanță să transfere peste 500 de morminte din Cimitirul Mănăștur, în urma unei pierderi într-un proces intentat de societatea Asus SRL, patronată de omul de afaceri Sorin Virgil Vamoș.

La data de 10 ianuarie 2024, magistrații de la Judecătoria Cluj-Napoca au decis că extinderea cimitirului a fost ilegală, deoarece nu s-a păstrat o distanță legală de protecție de 53 de metri față de limita de proprietate a terenului societății. Municipalitatea trebuie să readucă terenul la starea inițială. Decizia nu este definitivă și poate fi contestată în termen de 15 zile de la comunicare.

Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, responsabil cu administrarea Cimitirului Mănăștur, a permis amplasarea mormintelor până la limita de proprietate cu terenul societății Asus SRL, încălcând distanța minimă de 53 de metri impusă de legislația în vigoare. Aceasta a fost o zonă care includea și locuințe.

Societatea Asus SRL, condusă de Sorin Virgil Vamoș și Ioana Anamaria Don, a depus o cerere de chemare în judecată în 2012 împotriva Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca, solicitând instanței să oprească orice lucrări de săpare în cimitirul de pe Varianta Mănaștur-Zorilor la mai puțin de 53 de metri față de limita de proprietate a terenului lor.

Ei au solicitat, de asemenea, să se respecte distanța legală de protecție de 53 de metri față de limita de proprietate și să se transfere locurile de veci în Cimitirul Mănăștur la o distanță corespunzătoare.

Consiliul Local din Cluj-Napoca se teme de impactul social

Conform Planului Urbanistic General modificat în 2007 prin Planul Urbanistic Zonal al societății Tower SRL, terenul cuprinde zone de construcții și subzona cimitirelor. O parte din terenul lui Asus SRL a fost inclus în Planul Urbanistic Zonal care viza o investiție propusă de Tower SRL, deținută de Dumitru Berinde. Sorin Virgil Vamoș a recunoscut în fața instanței că intenționa să construiască blocuri pe terenul respectiv.

Problemele au apărut când Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca a aprobat extinderea nelegală a Cimitirului Mănăștur, fără respectarea distanței legale de protecție. Asus SRL a susținut că Consiliul local a încălcat dispozițiile legale, deoarece nu existau autorizații pentru construirea și extinderea cimitirului.

„Soluționarea unei acțiuni cu obiect obligația de a face formulată de o terță persoană a cărei vătămare a drepturilor și intereselor sale decurge în fapt din contracte administrative trebuie să aibă loc în contradictoriu atât cu persoana concedentului (titulara dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu) cât și beneficiarul dreptului de concesiune, respectiv persoana concesionarului.

Este foarte important de menționat faptul că, potrivit evidențelor Serviciului Administrare Cimitire Domeniul Public, pe întreaga fâșie de teren aparținând instituției pârâtei care se învecinează cu terenul proprietatea reclamantei au fost încheiate concesiuni cu un număr de 835 de concesionari, fiind înhumați până la această dată un număr de 1058 de decedați”, se arată în întâmpinarea formulată de Consiliul Local, relatează Gazeta de Cluj.

Consiliul Local a încercat să scape de responsabilitate arătând că societatea trebuie să se adreseze beneficiarilor locurilor de veci și că transferul acestor locuri echivala cu desființarea unei părți a cimitirului.

„(…) pe zona indicată de reclamantă ca fiind obligatoriu zonă de protecție se află înhumate peste 500 de persoane decedate. Impactul social și emoțional în urma pronunțării unei hotărâri privind strămutarea locurilor de veci ar fi unul deosebit de puternic, de natură a naște reacții fără precedent persoanelor care, fără a beneficia de dreptul de a se apăra față de o astfel de a fi puse în situația de deshuma rămășițele pământești a persoanelor apropiate.”, a motivat Consiliul Local.

Verdictul instanței de judecată

În ciuda suspendărilor repetate, dosarul a fost reluat în noiembrie 2021. O expertiză tehnică a confirmat că distanța legală față de limita de proprietate cu terenul Asus SRL nu a fost respectată, iar locurile de veci au fost amplasate la limita dintre cele două proprietăți.

Magistrații au decis în favoarea Asus SRL, obligând Consiliul local să oprească lucrările de săpare și să păstreze distanța legală de protecție. De asemenea, au dispus transferul locurilor de veci și acordarea sumei de 11.090 de lei către Asus SRL pentru cheltuieli de judecată.

„Potrivit expertizei şi a răspunsurilor succesive la obiecţiunile formulate se reţine că o suprafaţă totală de 2617 mp nu respectă limita distanţei de protecţie sanitară de 53 mp. Se poate observa că practic pârâta nu a ţinut cont de normele din domeniul sănătăţii privind locurile de veci.”, se arată în documentele cuprinse la dosar.

La 10 ianuarie 2024, Judecătoria Cluj-Napoca a acceptat solicitarea de chemare în judecată prezentată de Asus SRL împotriva Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca, care acționează în calitate de administrator al Cimitirului Mănăștur.

Prin urmare, autoritatea deliberativă a fost obligată să oprească lucrările de săpare a locurilor de veci și să respecte distanța legală de protecție de 53 de metri față de limita de proprietate a terenului societății pentru orice activități viitoare de săpare și amplasare a mormintelor.

De asemenea, Consiliul Local trebuie să transfere locurile de veci construite în cimitirul de pe Varianta Mănăștur-Zorilor la o distanță de cel puțin 53 de metri față de limita de proprietate și să plătească suma de 11.090 de lei către Asus SRL, cu titlu de cheltuieli de judecată.

„Singurul mod prin care se poate asigura o reparare integrală a prejudiciilor aduse reclamantei este de admitere a prezentei cereri. Este relevant că, potrivit constatărilor expertului, terenurile aparţinând pârâtei nu sunt împrejmuite în totalitate cu gard faţă de vecini şi nici nu reiese că ar fi înconjurate de perdea de arbori, aşa cum obligă art. 153 din Ordinul nr. 536/1997 şi cum obligă şi actul normativ în vigoare în prezent.

Împrejurarea că doar o parte sau totalitatea locurilor de veci sunt în perimetrul de protecţie sanitară are o importanţă secundară faţă de interesul general de asigurare a respectării regulilor de urbanism şi edificarea construcţiilor, mai ales în cazul unor cimitire care ridică probleme legate de boli transmisibile, carantinale, în care se iau măsuri de prevenire a răspândirii unor infecţii, şi nu în ultimul rând pentru protejarea persoanelor care, de bună credinţă, achiziţionează astfel de parcele”, au motivat magistrații de la Judecătoria Cluj-Napoca.