Una dintre comunele unde romanii duc o viata lipsita de griji este Cristian din judetul Brasov. Deşi are  puţin peste 4.000 de locuitori, cei din Cristian par să fi descoperit cum să facă treabă, având  şcoală modernă, străzi asfaltate şi case cochete. Iar reuşita li se datorează şi edililor locali care au înţeles ce înseamnă să lucrezi în slijba cetăţeanului şi au ştiut să atragă fonduri europene şi guvernamentale, dar şi bani de la agenţii economici. Astfel că, 70% din bugetul de peste 5 milioane de euro, pe 2018, al comunei vine din impozitele plătite de companii. La care se mai adaugă 7.600.000 de euro, bani europeni.Pe lângă investitori, la Cristian ajung şi foarte mulţi turişti, chiar dacă turismul este unul mai mult de tranzit, decât local autorităţile încearcă să găsească soluţii care să îi atragă şi să îi mulţumească pe cei care ajung aici. 

O alta comuna este căreia i se mai spune şi „Mica Germanie“ este Petreşti.


Cu o populaţie de doar 1.300 de locuitori, comuna a ajuns să arate acum ca un orăşel cochet din Germania.Autorităţile locale din Petreşti au înţeles importanţa fondurilor europene nerambursabile şi au realizat proiecte prin care au reuşit să le atragă.  Astfel, s-au construit reţele de canalizare şi apă potabilă, o şcoală nouă, o zonă de agrement specială şi un cămin pentru persoanele în vârstă. În plus, drumurile din zonă au fost asfaltate, iar de curând a fost realizat chiar şi un mic parc industrial pentru investitor.  Primarul Csaba Karadi spune,  că investiţiile au ajuns la 7 milioane de euro, bani proveniţi din fonduri europene.Petreştiul a fost declarat în ultimii trei ani cea mai curată şi bine gospodărită comună din judeţ, iar pentru asta a fost premiat de Consiliul Judeţean.

 

Probabil una dintre cele mai cunoscute comune din Romania este Ciugud. Are 3000 de locuitori aflată la 12 kilometri de Alba Iulia care deține recordul național de absorbție a fondurilor europene:16 milioane de euro în ultimii 10 ani.Datorită fondurilor europene și a dorinței de evoluție, ciugudenii au reușit să facă în ultimii zece ani cât ceilalți ar putea face în 50 de ani numai cu banii de la bugetul local: au pus asfalt (inclusiv pe drumurile care duc la câmp), au făcut reţea de gaze, canalizare, centru cultural și au pus internet gratuit. Pe un imaş unde cândva păşteau vacile s-a ridicat un parc industrial care angajează cam tot ce e mână de lucru în satele componente. De aici pleacă, inclusiv peste hotare, de la piese pentru mașini „made in Ciugud”, la carne gata condimentată pentru kebabul mâncat la Paris.Acum, în zona industrială din Ciugud funcţionează companii din domenii diferite care au peste 700 de angajaţi, iar acestea aduc anual la bugetul comunei 2,5 milioane de lei. Aceasta a facut ca somajul în comună să fie aproape zero, iar pe listele de asistaţi social să figureaze doar două persoane.Însa, cea mai inedită investiţie realizată de administraţia din Ciugud cu fonduri europene rămâne pista de biciclete, în lungime de câţiva kilometri care traversează o parte din comună. Iar planurile de dezvoltare ale ciugudenilor nu se opresc aici – în viitorul apropiat, Giugud va găzdui unul dintre cele mai mari terenuri de golf din România.

 

Una dintre cele mai bogate comune din Romania se afla in judetul Timis.Este vorba de Dumbravita. Localitatea Dumbravita are in constructie o sala polivalenta, un centru de afaceri inaugurat in urma cu doi ani, este inconjurata de sase benzinarii, iar un metru patrat pentru un teren intravilan ajunge si la 140 de euro. Comuna despre care vorbim are cel mai ridicat nivel de trai din Romania, foarte multi dintre milionarii din Timisoara mutandu-se acolo in cautare de liniste, verdeata si aer curat.Pe strazile comunei circula nestingherite masini de 150-200.000 de euro si curiosii dornici sa vada cum se traieste in localitate pot admira vile somptuoase, inclusiv o constructie in stil scandinav scoasa recent la vanzare. In sase ani, Dumbravita s-a imbogatit cu cateva sute de noi locuitori si se anunta inca multi cetateni care vor sa achizitioneze terenuri in “perla” judetului Timis.

O ultima localitate pentru care chiar occidental au renuntat la casele lor pentru a se muta aici este satul sibian Richiş.Eleine şi Martin sunt primii olandezi care s-au mutat la Richis. În anii ’90, au vizitat satul cu nişte prieteni şi au rămas fermecaţi de tot ce au descoperit. “Tot ceea ce ne înconjoară, atmosfera, uitaţi-va la dealurile din jur! Natură! Străinii deveniţi localnici au deschis mai multe magazine, dar şi un centru infoturistic. Organizează vara şi primăvară brunch-uri cu produse tradiţionale şi un festival de literatură. Pe lângă români şi câteva familii de saşi, la Richiş trăiesc zeci de nemţi, francezi, olandezi, italieni, elveţieni, lituanieni şi americani.