Din punct de vedere structural, rata șomajului a urcat în luna mai la 5,2%, adică sunt în România 463.000 de persoane care își caută activ de lucru, cu 30.000 mai multe decât în aprilie. Este cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani și probabil numărul de șomeri va crește până la finalul anului.

Pe lângă o analiză tehnică a statisticilor, mi se pare relevantă și o analiză din perspectiva elementelor care se schimbă într-un mod mai informal și mai discret în relația angajat-angajator odată cu noul context macroeconomic, dar care ne pot influența semnificativ viața profesională.

„Mofturile” angajaților versus „mofturile” angajatorilor și abuzurile de putere

Anul 2019 a fost anul „mofturilor” angajaților. Am văzut cazuri în care oamenii au plecat dintr-o organizație pentru că nu aveau sală de relaxare sau pentru că „șeful s-a uitat urât” în timpul ședinței. Puterea era în cele mai multe cazuri la angajat pentru că lumea avea certitudinea că își va găsi cu ușurință un alt loc de muncă.

Anul 2020 este anul „mofturilor” angajatorilor. Încă nu am ajuns la punctul cel mai dureros al crizei și am început să primesc CV-uri, cereri de recomandări pentru angajare, am început să aud de persoane care au rămas fără job ori au fost nevoite să accepte scăderi de salarii. În acest context psihologic, puterea va fi la angajator și urmează o perioadă mai liniștită din punct de vedere al plecărilor voluntare din organizații. În plus oamenii sunt mai deschiși să accepte schimbări și noutăți decât erau cu ceva timp în urmă.

Este de menționat că, așa cum se întâmplă în multe situații în care balanța puterii înclină mai greu către o parte, apar și abuzuri. Am întâlnit de la începutul pandemiei cazuri în care angajații au fost constrânși să accepte înjumătățiri ale salariului în condițiile în care firma angajatoare nu a avut fluctuații semnificative ale cifrei de afaceri. Am stat de vorbă cu persoane care nu au primit sprijin din partea companiei pentru a lucra în condiții de siguranță, riscând sănătatea lor și a celor cu care intrau în contact. Acestea au fost însă cazuri izolate și ne confirmă faptul că întotdeauna puterea corupe într-o mai mică sau mai mare măsură.

Stăm acasă sau lucrăm de acasă?

Un slogan popular a fost „stăm acasă”. Problema este că dacă stăm acasă cu toții, nu mai lucrează nimeni, moare economia și s-ar putea să nu mai avem în ce casă să stăm în curând. Propun să înlocuim acest slogan cu „lucrăm de acasă” și să ne adresăm întrebarea – cum putem să facem asta și să obținem rezultate remarcabile?

Măsurile de siguranță au impus izolarea și apoi evitarea aglomerațiilor. Astfel a rezultat un program de lucru flexibil și munca în afara biroului, elemente ce au schimbat modul de gestionare a resurselor umane. Aceasta este poate una dintre cele mai mari schimbări generate de pandemie.

Este esențial ca oamenii să identifice moduri prin care își pot îndeplini obiectivele lucrând de acasă. Lucrul la distanță va fi o practică ce va rămâne întipărită în relația angajat-angajator și după criza sanitară. Forțați de context, angajatorii au văzut că se pot face lucrurile de acasă în multe cazuri, ba chiar într-un mod mai eficient decât de la birou.

Ambele părți, manager și subaltern vor fi nevoite să genereze fluxuri operaționale de lucru care să corespundă noului context.

Performanța este legată de rezultatul muncii mai degrabă decât de orele petrecute la birou.

De când lumea a încetat să lucreze predominant în fabrici și uzine și munca manuală a fost în mare parte automatizată, programul de lucru fix a rămas în multe cazuri o cutumă la care nu am renunțat de teama că ceva nu va funcționa.

Ori dacă un angajat vine opt ore la serviciu și muncește puțin, dar îndeajuns încât angajatorul să nu îl concedieze, iar angajatorul îl plătește puțin, dar îndeajuns de mult încât angajatul să nu plece, bifăm condica, dar rămânem în mediocritate.

Cheia atingerii obiectivelor în noul context este ca în relația angajat-angajator să existe un mod de măsurare a performanței mai degrabă decât a orelor petrecute la birou. Companiile care vor să depășească această perioadă și să se dezvolte sustenabil sunt nevoite să implementeze un sistem de management al performanței în condițiile lucrului la distanță. Este nevoie de noi metode pentru monitorizarea activității angajaților legate de obiectivele pe care aceștia le ating, în loc de timpul cantitativ petrecut la birou.

Nu supraviețuiește cel mai puternic, ci cel care se adaptează mai repede la schimbare.

Abilitatea de a te adapta la schimbare va fi un element important pentru ambele părți din relația angajat-angajator.

Managerii care nu reușesc să țină pasul cu tehnologia, cei care nu fac tranziția către moduri prin care să obțină performanță cu echipe remote sau nu găsesc căi prin care să genereze venituri pentru companie în actualul context, vor fi înlocuiți.

Angajații care nu sunt flexibili către a realiza tipuri de sarcini diferite decât până acum, care nu reușesc să adopte moduri de lucru digital sau să fie productivi pentru companie, vor fi  primii concediați în cazul unor restructurări.

Digitalizarea va fi vedeta viitorului apropiat.

Deja devine un clișeu cuvântul de pe buzele tuturor celor care vorbesc despre schimbările generate de Covid 19 – Digitalizare. Este însă și o realitate, nu uitați asta!

Cei pentru care digitalizarea va rămâne doar un cuvânt netranspus în acțiuni concrete din viața de zi cu zi la job, indiferent că sunt angajați sau angajatori, vor fi, cel mai probabil, acele persoane care vor avea pierderi financiare în următorii 3 ani. Este simplu, pierzi bani dacă nu ții pasul cu evoluția iar în aceste momente pasul evoluției este unul destul de rapid. Așa că, pentru a nu rămâne doar la stadiul de automatism verbal și pentru a da o față mai practică digitalizării, aleg să închei cu o întrebare: „Ce acțiuni ai întreprins azi pentru a integra modul de lucru digital în activitatea ta?”

Mihai Arghire, Senior Trainer & Consultant – Brightway

Mihai are o experiență de 15 ani în vânzări și managementul echipelor, studii în domeniul financiar, specializări în psihologie, analiză comportamentală și optimizarea proceselor de business. În cadrul Brightway®, coordonează echipe multidisciplinare de traineri și specialiști pentru a dezvolta abilitățile persoanelor din companii și a ajuta organizațiile să atingă obiectivele, în contextul digitalizării și transformărilor socio-economice.