Povara datoriilor din zona euro conduce lumea spre un colaps financiar care s-ar putea dovedi mai devastator decât criza financiară din 2008, avertizează The Economist.
Până de curând, cei mai mulţi analişti erau optimişti că liderii europeni sunt capabili să facă faţă datoriilor şi vor face tot ceea ce este necesar pentru a salva moneda comună deoarece "consecinţele distrugerii euro ar fi atât de catastrofale, încât niciun politician raţional nu ar permite să se ajungă la o astfel de situaţie". Acum, însă, analiştii financiari spun că Europa mai are la dipoziţie în jur de 10 zile pentru a veni cu o soluţie salvatoare. La summitul care va avea loc între 8-9 decembrie la Bruxelles, liderii europeni ar trebui să ajungă la un acord privind schimbarea tratatelor europene.
Până atunci, însă, iată cinci idei pe care The Week le propune pentru salvarea zonei euro.
1. Emiterea de eurobonduri
Fiecare ţară din zona euro are propriile datorii, iar criza se extinde pentru că investitorii îngrijoraţi cer acum dobânzi ridicate pentru a cumpăra datoriileunor ţări precum Italia. Grecia, Portugalia şi Irlanda au ajuns deja în situaţia în care nu se mai pot împrumuta la aceste costuri exorbitante, în timp ce chiar şi cea mai puternică economie din Europa, Germania, se împrumută la costuri mai mari.
Pentru a pune capăt acestei situaţii, toate cele 17 naţiuni din zona euro ar putea emite eurobonduri comune, profitându-se astfel, de solvabilitatea statelor puternice pentru a micşora costurile de împrumut ale ţărilor mai slabe. Dar cum această măsură i-ar creşte propria dobândă, Germania se împotriveşte introducerii euro-obligaţiunilor.
2. Banca Centrală Europeană tipăreşte bani
Lucrul cel mai frustrant în privinţa crizei din Europa este că "reprezintă una dintre problemele rare ce poate fi rezolvată cu bani", spunea editorialistul pe zona de business în The New Yorker, James Surowiecki.
În cazul în care Banca Centrală Europeană i-ar asigura pe investitori că poate ţine în frâu datoria Italiei şi a Spaniei, cumpărând cât de multe obligaţiuni sunt necesare, "grijile cu privire la intrarea lor în incapacitate de paltă ar scădea, iar costurile de împrumut ar fi mai mici. Asigurarea de lichidităţi este cea ce băncile centrale ar trebui să facă, să fie creditorul de ultimă instanţă în timpul crizelor financiare. Dar acea BCE obsedată de inflaţie nu va acţiona şi va alege să protejeze existenţa monedei euro", a mai spus James Surowiecki.
3. Rezerva Federală a SUA tipăreşte bani
"Dacă Europa are dificultăţi, atunci este mult mai dificil pentru noi să creăm locuri de muncă", spunea preşedintele american Barack Obama, subliniind temerile unei contagiuni financiare în SUA. De aceea, ideea ca Rezerva Federală a SUA să umple golul BCE, devenind astfel un creditor global de ultimă instanţă, "nu este atât de excentrică precum sună", scris The Telegraph.
4. Centralizarea fiscalităţii europene
Miniştrii europeni de finanţe discută o soluţie radicală, ce ar spori mult puterea oficialilor UE de la Bruxelles, oferindu-le dreptul de a cere schimbări în bugetele naţionale.
5. Restrângerea zonei euro
Preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi cancelarul german Angela Merkel vor să stabilească un acord în afara tratatului UE care ar implica un nucleu de 8-10 ţări din zona euro. Sarkozy spunea în urmă cu câteva zile că singurul model pentru viitor este o Europă cu două viteze, în care zona euro va avansa mai rapid decât toate cele 27 de ţări în ansamblu.