O echipă extinsă de cercetători din cadrul Institutului Reuters, alături de colaboratori, au analizat evoluţia domeniului digital înregistrată în 26 de ţări.

'Cunoaştem cu certitudine faptul că aceleaşi tendinţe tehnologice au implicaţii diferite de la ţară la ţară. Digital News Project are drept obiectiv o mai bună înţelegere a acestor diferenţe', a declarat directorul de cercetare din cadrul Institutului Reuters, dr. Rasmus Kleis Nielsen.

Institutul Reuters a prezentat şi o listă cu cinci tehnologii revoluţionare care sunt deja sau vor fi prezente pe piaţă în 2016 şi care promit să aducă schimbări de paradigmă în domeniul lor.

1. Realitatea virtuală (VR):

Anul 2016 este anul în care consumatorii vor începe să intre în posesia unor noi căşti de realitate virtuală şi vor dispune de conţinut creat special pentru această experienţă. HTC Vive va ieşi pe piaţă în următoarele luni şi se va alătura dispozitivelor Sony PlayStation VR şi respectiv Oculus Rift, aparţinând Facebook, tehnologia de acest tip beneficiind de o uriaşă publicitate. Probabil însă că piaţa va fi dominată pe acest segment de produsele mai ieftine, aşa cum este casca Cardboard VR de la Google, unde este suficient să dispui de un telefon inteligent Android şi poţi deja să pătrunzi în lumea realităţii virtuale.

Tehnologia realităţii virtuale se află încă la început, dar are potenţialul să devină o industrie de multe miliarde de dolari care să ofere oportunităţi pentru numeroase companii, de la creatorii de conţinut virtual, până la producătorii de hardware. Facebook şi Google pornesc în această cursă cu un important avantaj care ar putea să le asigure supremaţia – acest avantaj este legat de faptul că aceste două companii controlează întregul spectru de capabilităţi de care au nevoie pentru succes: atât hardware, cât şi software, conţinut, talent şi inovaţie dar şi reţele de distribuţie şi de publicitate.

2. Realitatea augmentată (AR):

Dacă VR propune o experienţă cu totul imersivă într-un altfel de realitate, tehnologia AR îmbină realitatea cu realitatea virtuală, adăugând informaţii la ceea ce vedem în mediul înconjurător. Microsoft HoloLens sunt mai mult decât nişte ochelari smart, fiind un computer portabil dotat cu sistemul de operare Windows 10. Aceşti ochelari sunt dotaţi cu sisteme moderne de senzori, un display 3D şi sunet spaţial care permit pătrunderea în universul realităţii augmentate. Utilizatorii interacţionează folosindu-şi ochii, vocea şi mâinile. O serie de companii, printre care cea mai importantă este Samsung, şi-au exprimat deja interesul să participe la dezvoltarea unor noi game de gadgeturi şi accesorii care să completeze şi să ridice capabilităţile acestor ochelari.

Alte companii precum Atheer îşi îndreaptă eforturile spre milioanele de oameni care lucrează în medii în care au nevoie de informaţii şi, concomitent, trebuie să aibă şi mâinile libere, aşa cum sunt, spre exemplu, medicii chirurgi. Tehnologia Google Glass este, de asemenea, adaptată în acest sens.

Un alt actor care ar putea avea un rol important în cursul acestui an, în viziunea Institutului Reuters, este compania start-up Magic Leap, susţinută de Google, care şi-a anunţat trecerea de la proiectare la construcţia unor dispozitive de realitate augmentată ce vor putea fi folosite atât pentru distracţie cât şi la muncă.

3. Noua generaţie de drone:

Conform aşteptărilor, vânzările de drone ar putea să depăşească 4 milioane de unităţi în cursul acestui an şi ar putea ajunge la 20 de milioane de unităţi vândute până în 2020. În SUA, Autoritatea Federală pentru Aviaţie (FAA) le impune utilizatorilor de drone să-şi înregistreze unităţile până la jumătatea lunii februarie, o decizie care sugerează faptul că drona nu mai este doar un hobby, ci pătrunde în sectorul serviciilor. Probabil că vor mai trece câţiva ani până la exploatarea comercială, în servicii, a dronelor. Până atunci trebuie să apară şi o legislaţie în domeniu care să reglementeze, spre exemplu, protejarea intimităţii sau a siguranţei personale. O altă problemă legată de drone este potenţiala lor folosire de către grupări teroriste pentru a duce la îndeplinire atacuri.

Producătorii de drone îşi vor dota echipamentele cu noi tehnologii pentru siguranţa zborului. Software de la companii precum DroneDeply va asigura capacitatea acestor aparate de a evita obstacole atât în zbor, cât şi la decolare şi aterizare.

În acest timp Amazon continuă să-şi îmbunătăţească flotila de drone prototip, concepute special pentru realizarea de livrări la domiciliu – Amazon Prime Air.

Actori importanţi din media, printre care Washington Post şi CNN participă la un program de cercetare în cadrul Virginia Tech pentru folosirea dronelor în misiuni de presă, acoperirea evenimentelor importante aflate în desfăşurare, obţinerea de noi perspective şi verificarea informaţiilor.

De asemenea, Twitter se pregăteşte să lanseze o tehnologie de control al dronelor prin tweet-uri.

4. Internetul lucrurilor:

Numărul dispozitivelor conectate la internet continuă să crească exponenţial, fie că este vorba de noi display-uri smart, gadgeturi şi wearables, dar şi dispozitive cu senzori integraţi care permit optimizarea şi îmbunătăţirea serviciilor oferite în timp real.

Oglinzile smart, spre exemplu, sunt dotate cu camere video 3D care le transformă într-o cabină de probă a viitorului, ajutându-i pe consumatori să probeze, în mod virtual, diferite produse înainte de a le cumpăra. Chiar şi becurile se schimbă după ce sunt conectate la internet. Sistemul de iluminat Phillips permite schimbarea culorilor luminii în funcţie de dorinţele utilizatorului şi pot fi programate să se stingă sau să se aprindă de pe telefonul mobil.

Amprenta pe care aşa-numitul internet al lucrurilor şi-o poate lăsa asupra domeniului de afaceri sau al serviciilor publice este şi mai importantă. Din ce în ce mai multe dispozitive inteligente, de la maşini autonome, fără şofer, până la sisteme de semaforizare inteligente sau termostate dotate cu senzori sunt conectate la internet şi prin internet se conectează unele cu altele, permiţând emergenţa unor noi categorii de servicii dar şi un mai bun control şi o mai mare optimizare a funcţiilor existente în timp real.

Odată cu aceste noi capabilităţi apar şi noi dezbateri cu privire la păstrarea caracterului personal al informaţiilor care pleacă de la aceste dispozitive spre marile corporaţii producătoare, corporaţii care ar putea să le folosească doar pentru a-şi maximiza profitul cu orice preţ. Într-un apartament modern, în care numeroase aparate electronice şi electrocasnice sunt conectate la internet, va fi greu să mai vorbim despre intimitatea propriei locuinţe.

5. Moneda virtuală:

Suişurile şi coborâşurile primei monede virtuale, Bitcoin, sugerează că avem nevoie să ajungem la un nivel mai profund de încredere pentru ca internauţii să fie dispuşi să-şi schimbe banii într-o monedă virtuală, care uşurează tranzacţiile online, dar nu este susţinută de bănci sau de state. Tehnologia din spatele Bitcoin este un sistem criptografic denumit Blockchain, care poate verifica validitatea tranzacţiilor, fără a fi nevoie de implicarea unei terţe părţi de încredere (autorităţile bancare sau ale statului). Această tehnologie este încă la început, însă în cursul acestui an vom putea vedea cum va fi folosit Blockchain şi pentru altceva decât pentru bani. Spre exemplu Blockverify este un start-up care verifică sursa unor obiecte de mare valoare, aşa cum sunt diamantele. Acelaşi lucru îl face şi Verisart pentru obiectele de artă tranzacţionate. Cripto-monedele şi sistemele pe care acestea se bazează au potenţialul de a reduce în ultimă instanţă costul tranzacţiilor şi de a îmbunătăţi securitatea acestora.AGERPRES